Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010

în vigoare de la 23 aprilie 2010

Republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 330 din 14 mai 2015.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1.

Prezenta lege are ca obiective principale:

1. asigurarea şi menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenţei şi sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a finanţelor publice;

2. stabilirea unui cadru de principii şi reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor;

3. gestionarea eficientă a finanţelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperităţii economice şi ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil.

Art. 2.

Dispoziţiile prezentei legi se aplică autorităţilor, instituţiilor şi entităţilor publice şi/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, finanţate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor entităţi clasificate în administraţia publică conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 174 din 26 iunie 2013.

Art. 3.

În sensul prezentei legi, următorii termeni vor fi definiţi astfel:

1. strategia fiscal-bugetară - documentul de politică publică ce stabileşte obiectivele şi priorităţile în domeniul fiscal-bugetar, ţintele veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat şi ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum şi evoluţia soldului bugetului general consolidat pe o perioadă de 3 ani;

2. bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum şi al altor entităţi clasificate în administraţia publică, agregate, consolidate şi ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 pentru a forma un întreg;

3. cadru fiscal-bugetar - prezentare sintetică a principalilor indicatori bugetari, atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, incluzând o descriere agregată a politicii fiscal- bugetare;

4. datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene - datoria administraţiei publice raportată către Comisia Europeană (Eurostat) şi publicată de Eurostat, exprimată ca procent în produsul intern brut;

5. cheltuielile primare ale bugetului general consolidat - cheltuielile bugetului general consolidat, din care au fost deduse plăţile de dobânzi aferente datoriei publice;

6. soldul bugetului general consolidat - diferenţa dintre veniturile bugetului general consolidat şi cheltuielile bugetului general consolidat;

7. soldul primar al bugetului general consolidat - diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile primare ale bugetului general consolidat;

8. deteriorarea soldului bugetului general consolidat - majorarea deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului general consolidat faţă de cel prevăzut în strategia fiscal-bugetară pentru anul respectiv;

9. sold structural anual al administraţiei publice - soldul anual ajustat ciclic din care se deduc măsurile cu caracter excepţional şi măsurile temporare, calculat pe baza metodologiei agreate la nivelul Uniunii Europene;

10. obiectiv bugetar pe termen mediu - ţintă a soldului structural anual al administraţiei publice, stabilită potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 209 din 2 august 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

11. administraţie publică - unitate instituţională parte componentă a economiei naţionale, definită conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013;

12. circumstanţe extraordinare - un eveniment neobişnuit asupra căruia autorităţile administraţiei publice nu au niciun control şi care are o influenţă majoră asupra poziţiei financiare a administraţiei publice sau perioade de recesiune economică severă, astfel cum este definită în Pactul de stabilitate şi creştere revizuit;

13. Pactul de stabilitate şi creştere - instrument prin care se asigură disciplina bugetară a statelor membre, pentru a evita apariţia deficitului excesiv conform Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi Regulamentului (CE) nr. 1.467/1997 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 209 din 2 august 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

14. administraţii de securitate socială - are înţelesul prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 549/2013;

15. ciclul economic - definit şi măsurat conform metodologiilor recunoscute la nivelul Uniunii Europene;

16. cheltuielile de personal - totalul cheltuielilor suportate din bugetul general consolidat pentru personalul din sectorul bugetar, pe parcursul unui exerciţiu bugetar, respectiv cheltuielile cu salariile de bază, soldele funcţiilor de bază şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, indemnizaţiile, premiile, stimulentele şi alte drepturi de natură salarială, în bani sau natură, stabilite conform legii, precum şi contribuţiile sociale ce revin în sarcina angajatorului aferente acestora;

17. asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori - asistenţa financiară nerambursabilă primită de România sub forma fondurilor nerambursabile de preaderare şi postaderare potrivit prevederilor memorandumurilor şi acordurilor de finanţare încheiate între Comisia Europeană sau alţi donatori şi Guvernul României;

18. bugetul centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale - veniturile şi cheltuielile bugetelor generale ale unităţilor administrativ-teritoriale, definite la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

19. cheltuieli de investiţii - are înţelesul prevăzut de Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

20. cheltuieli fiscale - totalitatea prevederilor legislaţiei fiscale, reglementări sau norme legislative al căror efect este reducerea veniturilor bugetare sau amânarea încasării acestora, aplicabile anumitor categorii de contribuabili, în raport cu standardele de impozitare stabilite în mod general. Acestea pot include scutiri, deduceri şi facilităţi fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferenţiate de calcul al impozitelor, taxelor şi contribuţiilor stabilite în scopul acordării unui tratament preferenţial unei categorii de contribuabili, precum şi orice alte reglementări fiscale de natură să reducă încasările bugetare.

 

CAPITOLUL II

Principiile, obiectivele şi regulile politicii fiscal-bugetare

SECŢIUNEA 1

Principiile politicii fiscal-bugetare

Art. 4.

(1) Guvernul României va defini şi va derula politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii:

1. Principiul transparenţei în ceea ce priveşte stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare şi derularea politicii fiscale şi bugetare

Guvernul şi autorităţile publice locale au obligaţia de a face publice şi de a menţine în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informaţiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale şi bugetare, rezultatelor acestora şi a stării finanţelor publice centrale şi, respectiv, locale.

2. Principiul stabilităţii

Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.

3. Principiul responsabilităţii fiscale

Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung. Sustenabilitatea finanţelor publice presupune ca, pe termen mediu şi lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situaţii neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.

4. Principiul echităţii

Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potenţial asupra generaţiilor viitoare, precum şi impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung.

5. Principiul eficienţei

Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienţei economice, iar deciziile de alocare a investiţiilor publice, inclusiv cele finanţate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum şi pe evaluarea capacităţii de absorbţie.

6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice

Politica salarială şi a numărului de personal aferentă instituţiilor, autorităţilor, entităţilor publice şi/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu ţintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinaţie.

(2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi autorităţilor administraţiei publice locale şi, respectiv, altor entităţi ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Obiectivele politicii fiscal-bugetare

Art. 5.

(1) Guvernul are obligaţia să îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să elaboreze şi să aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege.

(2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:

a) menţinerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu şi lung;

b) gestionarea prudentă a resurselor şi a obligaţiilor asumate ale sectorului public şi a riscurilor fiscal-bugetare;

c) menţinerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;

d) asigurarea predictibilităţii nivelului cotelor şi bazelor de impozitare sau taxare.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Regulile politicii fiscal-bugetare

Art. 6.

În vederea respectării valorilor de referinţă pentru deficitul bugetar şi datoria publică, astfel cum sunt acestea menţionate în Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexă la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, poziţia bugetară a administraţiei publice este echilibrată sau în excedent.

Art. 7.

Regula prevăzută la art. 6 se consideră respectată dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

a) obiectivul bugetar pe termen mediu nu depăşeşte o limită inferioară a soldului structural anual al administraţiei publice de -0,5% din produsul intern brut la preţurile pieţei;

b) atunci când raportul dintre datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene şi produsul intern brut, la preţurile pieţei, este semnificativ sub nivelul de 60% şi când riscurile în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului bugetar pe termen mediu nu poate depăşi un sold structural anual al administraţiei publice de cel mult -1,0% din produsul intern brut, la preţurile pieţei;

c) deficitul structural anual al administraţiei publice converge către obiectivul bugetar pe termen mediu, conform unui calendar de ajustare agreat cu instituţiile Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8.

(1) Este permisă devierea temporară de la regulile prevăzute la art. 7 şi 14 doar în condiţiile manifestării unor circumstanţe extraordinare, iar această deviere nu periclitează sustenabilitatea fiscal-bugetară pe termen mediu.

(2) În urma analizării periodice a situaţiei macroeconomice, inclusiv a prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunţă public, dacă este cazul, începerea manifestării unor circumstanţe extraordinare şi solicită opinia Consiliului fiscal asupra acestui aspect.

(3) Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului începerea manifestării unor circumstanţe extraordinare, prezentând totodată o analiză economică, care să susţină această opţiune.

(4) După analizarea opiniei Consiliului fiscal exprimate potrivit prevederilor alin. (2) sau (3), Guvernul informează, dacă este cazul, Parlamentul României şi Comisia Europeană asupra începerii manifestării unor circumstanţe extraordinare şi asupra aplicării prevederilor alin. (1).

(5) În urma analizării periodice a situaţiei macroeconomice, inclusiv a prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunţă public, dacă este cazul, încetarea manifestării unor circumstanţe extraordinare şi solicită opinia Consiliului fiscal asupra acestui aspect.

(6) Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului încetarea manifestării unor circumstanţe extraordinare, prezentând totodată o analiză economică, care să susţină această opţiune.

(7) După analizarea opiniei Consiliului fiscal, exprimată potrivit prevederilor alin. (5) sau (6), Guvernul informează, dacă este cazul, Parlamentul României şi Comisia Europeană asupra încetării manifestării unor circumstanţe extraordinare şi asupra reintrării sub incidenţa regulilor prevăzute la art. 7 şi 14.

(8) După fiecare situaţie de încetare a manifestării unor circumstanţe extraordinare, măsurile de corectare a devierii, aplicate potrivit prevederilor art. 14, conduc la o îmbunătăţire a soldului structural al bugetului general consolidat cel puţin egală cu cerinţele Pactului de stabilitate şi creştere.

(9) În cazul în care Guvernul nu este de acord cu opiniile Consiliului fiscal emise în sensul aplicării prevederilor art. 6-9 şi art. 14, explică public diferenţele de opinie.

Art. 9.

Datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, nu va depăşi 60% din produsul intern brut.

Art. 10.

În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, şi produsul intern brut depăşeşte valoarea de referinţă de 60% din produsul intern brut, menţionată la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referinţă, astfel cum este prevăzut la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.467/1997, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 306 din 23 noiembrie 2011.

Art. 11.

Pentru îmbunătăţirea coordonării planificării privind contractarea datoriei publice la nivelul Uniunii Europene, Ministerul Finanţelor Publice transmite ex ante Comisiei Europene rapoarte referitoare la planul de contractare a datoriei publice.

Art. 12.

Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale:

a) soldul bugetului general consolidat şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăşi plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiţi de aceasta;

b) soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăşi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament;

c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori şi cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente, nu vor depăşi plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor;

d) creşterea anuală a cheltuielilor administraţiei publice respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare;

e) pe parcursul exerciţiului bugetar, creditele de angajament şi cele bugetare aprobate şi neutilizate pentru cheltuieli de investiţii nu pot fi virate şi utilizate pentru cheltuieli curente;

f) prin excepţie de la prevederile lit. e), pe parcursul exerciţiului bugetar se pot efectua virări de credite de angajament şi bugetare aprobate şi neutilizate pentru cheltuieli de investiţii, în cazul în care aceste virări sunt realizate pentru asigurarea fondurilor necesare proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile preaderare/postaderare şi din fonduri rambursabile sau când sunt realizate în structura acestor proiecte, şi numai în limita a 20% din creditele aprobate pentru cheltuieli de investiţii;

g) în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar respectiv şi în următorii 2 ani va fi mai mare decât cel prognozat, diferenţa respectivă se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenţi.

Art. 13.

Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:

1. Dacă datoria publică depăşeşte 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

2. Dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

a) Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;

b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.

3. Dacă datoria publică depăşeşte 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

a) se aplică prevederile pct. 2;

b) Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public;

c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.

4. Dacă datoria publică depăşeşte 60% din produsul intern brut:

a) se aplică prevederile pct. 3;

b) Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10;

c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.

5. Prevederile pct. 2, 3 şi pct. 4 lit. a) nu se aplică în condiţiile manifestării unor circumstanţe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu şi lung.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Mecanismul de corecţie

Art. 14.

(1) În cazul în care se constată o deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta, Guvernul aprobă sau, după caz, transmite Parlamentului, spre adoptare, un set de măsuri, cu scopul de a corecta această deviere.

(2) În sensul aplicării prezentului articol, devierea de la obiectivul bugetar pe termen mediu are înţelesul prevăzut la art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Măsurile de corectare a devierii sunt formulate în termeni cuantificabili, eşalonate pe ani, şi vor produce efecte cel târziu asupra exerciţiului bugetar al următorului an.

(4) Măsurile de corectare a devierii sunt proporţionale cu dimensiunea devierii.

(5) Măsurile de corectare a devierii sunt aplicate cu prioritate acelor bugete sau entităţi componente ale administraţiei publice care au generat devierea.

(6) Măsurile de corectare a devierii vor asigura implementarea recomandărilor adresate României de către instituţiile Uniunii Europene, precum şi un ritm de corectare stabilit în conformitate cu Pactul de stabilitate şi creştere.

(7) Constatarea situaţiei de deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta poate avea loc în oricare dintre următoarele moduri:

a) pe baza documentelor emise de instituţiile Uniunii Europene, în contextul procesului de supraveghere bugetară;

b) la iniţiativa Guvernului, caz în care acesta solicită opinia Consiliului fiscal.

(8) Consiliul fiscal emite opinii asupra măsurilor de corectare a devierii, precum şi asupra implementării acestora.

(9) Guvernul informează comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra constatării situaţiei de deviere, precum şi asupra măsurilor de corectare a acestora.

 

CAPITOLUL III

Cheltuielile bugetare

 

SECŢIUNEA 1

Evaluarea impactului cheltuielilor

Art. 15.

(1) În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/iniţiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii au obligaţia să prezinte:

a) fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată;

b) declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.

(2) Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia să verifice fişa financiară prezentată conform prevederilor alin. (1). În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita opinia Consiliului fiscal.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Cheltuieli de personal

Art. 16.

Guvernul şi fiecare ordonator de credite, precum şi orice entitate responsabilă de elaborarea politicilor şi acordurilor salariale din sectorul public trebuie să se asigure că toate aceste politici şi acorduri salariale sunt în concordanţă cu principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, precum şi cu obiectivele şi limitele din strategia fiscal-bugetară.

Art. 17.

(1) Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar.

(2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare.

(3) Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit legii, se stabilesc prin contracte colective de muncă vor putea fi finalizate numai după ce cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară a fost aprobat, cu respectarea plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite.

Art. 18.

(1) În raport cu ţintele prevăzute la art. 37 alin. (4), execuţia cheltuielilor de personal este evaluată de către Ministerul Finanţelor Publice, la finalul fiecărui trimestru.

(2) Pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite au posibilitatea să diminueze drepturile salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum variabil şi pe cele a căror acordare este facultativă, potrivit legii.

(3) În cazurile excepţionale şi temeinic justificate în care un ordonator principal de credite nu se încadrează în limita trimestrială pentru cheltuielile de personal, Ministerul Finanţelor Publice poate aproba majorarea limitei respective, cu condiţia ca ordonatorul principal de credite să facă dovada respectării dispoziţiilor alin. (2) şi a încadrării în bugetul anual aprobat pentru această destinaţie.

(4) Ordonatorii principali de credite care se află în situaţia prevăzută la alin. (3) au obligaţia ca, în decursul trimestrului următor trimestrului pentru care a fost majorată limita pentru cheltuielile de personal, să înregistreze economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată limita trimestrială precedentă.

(5) Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întreprindă toate măsurile necesare atât pentru îndeplinirea prevederilor alin. (4), cât şi pentru îndeplinirea ţintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numărului de posturi finanţate şi bugetele acestora şi, respectiv, disponibilizarea, în condiţiile legii, a unei părţi din personalul încadrat.

(6) Până la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (4), ordonatorilor principali de credite cărora le-a fost majorată limita trimestrială pentru cheltuielile de personal le va fi interzisă:

a) acordarea de premii sau plata de ore suplimentare;

b) promovarea angajaţilor, dacă acest lucru presupune o creştere a cheltuielilor de personal;

c) scoaterea la concurs a posturilor vacante sau ocuparea acestora prin alte modalităţi prevăzute de lege.

 

CAPITOLUL IV

Veniturile bugetare

Art. 19.

Modificarea de către Ministerul Finanţelor Publice a prognozelor veniturilor bugetare ce au stat la baza elaborării strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, cu ocazia dezbaterilor asupra strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, se poate realiza cu acordul Guvernului şi cu avizul favorabil al Consiliului fiscal.

Art. 20.

(1) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va elabora şi va publica programul anual de colectare a veniturilor bugetare pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, prezentând:

a) ţinte trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri;

b) ţinte trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale;

c) măsurile avute în vedere pentru combaterea evaziunii şi a fraudei fiscale.

(2) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va publica o prognoză anuală a veniturilor estimate a se colecta de către bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate şi de alte bugete componente ale bugetului general consolidat ce nu au fost menţionate la alin. (1), prezentând şi estimări trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri, precum şi estimări trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale, respectiv propuneri de acte normative sau de modificări de acte normative, având ca obiect îmbunătăţirea şi eficientizarea colectării veniturilor la bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate şi la alte bugete componente ale bugetului general consolidat.

Art. 21.

În cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fişa financiară potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) să aibă avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Consiliului fiscal, conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare şi nu afectează ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu;

b) să fie însoţită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare.

Art. 22.

Actele normative care intră sub incidenţa art. 21 se adoptă concomitent cu măsurile compensatorii propuse de iniţiator şi avizate de Guvern.

 

CAPITOLUL V

Reguli privind rectificările bugetare

Art. 23.

(1) Orice rectificare a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale, precum şi utilizarea sumelor reţinute în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să aibă în vedere concluziile raportului semestrial privind situaţia economică şi bugetară publicat, precum şi opinia Consiliului fiscal cu privire la acesta.

(2) Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare şi acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în cazul înrăutăţirii semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici care au stat la baza legii bugetare, se poate promova o rectificare bugetară în primul semestru al anului.

Art. 24.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice şi pentru plata contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene.

Art. 25.

În cazul în care raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară constată o deteriorare a soldului previzionat al bugetului general consolidat faţă de ţinta avută în vedere la aprobarea bugetului anual cu mai mult de 0,5% din produsul intern brut luat în considerare la elaborarea bugetului anual şi această deteriorare nu se datorează înrăutăţirii semnificative a prognozei macroeconomice, Guvernul are obligaţia de a pune în aplicare măsuri adecvate pentru îndeplinirea ţintei privitoare la soldul bugetului general consolidat.

 

CAPITOLUL VI

Strategia fiscal-bugetară

Art. 26.

(1) Până la data de 31 iulie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului strategia fiscal- bugetară pentru următorii 3 ani, care va conţine cadrul macroeconomic ce stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetară şi o declaraţie de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, pe care acesta o va prezenta Parlamentului până la data de 15 august a fiecărui an.

(2) Odată cu strategia fiscal-bugetară prevăzută la alin. (1), Guvernul va depune şi proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar prevăzut la art. 29 alin. (1), fundamentate în strategia fiscal-bugetară.

(3) Proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar cuprinde şi obiectivul bugetar pe termen mediu, precum şi calea de ajustare către acesta.

(4) Limitele pentru soldul total şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) şi c), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru următorii 2 ani bugetari.

(5) Limitele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. d) -i), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru anul bugetar următor.

Art. 27.

Cadrul macroeconomic utilizează cele mai actuale informaţii şi reprezintă scenariul macrofiscal cel mai probabil sau un scenariu mai prudent.

Art. 28.

Cadrul macroeconomic conţine informaţii privind situaţia macroeconomică şi prognozele:

1. pentru anul bugetar curent şi 3 ani ulteriori, rezultatele efective ale ultimilor 2 ani bugetari, referitoare la:

a) produsul intern brut şi componentele sale;

b) indicele preţurilor de consum şi deflatorul produsului intern brut;

c) şomajul şi ocuparea forţei de muncă;

d) poziţia de cont curent a balanţei de plăţi;

e) premisele ce stau la baza prognozelor;

f) o declaraţie privind concordanţa sau diferenţele faţă de cele mai recente prognoze ale Comisiei Europene. Diferenţele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales şi previziunile Comisiei Europene sunt descrise şi motivate, în special dacă nivelul sau creşterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menţionate în previziunile Comisiei;

2. prognozele macroeconomice pe termen mediu ce afectează politica fiscală.

Art. 29.

(1) Cadrul fiscal-bugetar cuprinde plafoane pentru anul bugetar următor şi 2 ani ulteriori, rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs şi rezultatele estimate ale anului în curs pentru:

a) soldul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut;

b) soldul structural anual al administraţiei publice, exprimat ca pondere în produsul intern brut;

c) cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca pondere în produsul intern brut;

d) plafoanele privind finanţările rambursabile care pot fi contractate, precum şi cele privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de către unităţile administrativ-teritoriale;

e) plafoanele privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi de către unităţile administrativ-teritoriale;

f) datoria publică, calculată conform metodologiei Uniunii Europene;

g) nivelul nominal al cheltuielilor totale şi de personal pentru bugetul general consolidat, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente ale bugetului general consolidat, exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori;

h) soldul nominal al bugetului general consolidat, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale şi al altor bugete componente ale bugetului general consolidat;

i) soldul primar al bugetului general consolidat.

(2) Secţiunea de cadru fiscal-bugetar din strategia fiscal- bugetară va mai cuprinde:

a) rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs şi rezultatele estimate ale anului în curs, precum şi prognozele pentru 3 ani ulteriori acestuia pentru bugetul general consolidat şi pentru bugetele componente ale acestuia, referitoare la:

- nivelul veniturilor bugetului general consolidat, pe tipuri de venituri;

- nivelul cheltuielilor bugetului general consolidat, în clasificaţie economică şi în clasificaţie funcţională;

- cheltuieli de investiţii;

- datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene;

- garanţiile guvernamentale acordate conform legislaţiei naţionale;

- orice alte informaţii pe care Ministerul Finanţelor Publice le consideră importante pentru strategia fiscal-bugetară;

- premisele-cheie care stau la baza determinării indicatorilor din strategia fiscal-bugetară;

- analiza de senzitivitate a ţintelor fiscale la schimbările indicatorilor macroeconomici, precum şi analize de senzitivitate a datoriei publice şi a cheltuielilor cu dobânzile, în funcţie de diferite ipoteze privind ratele de creştere economică şi ratele de dobândă;

b) explicaţia politicilor fiscal-bugetare prin raportare la principiile şi obiectivele responsabilităţii fiscale şi la regulile fiscale şi orice măsuri temporare ce vor fi implementate pentru a asigura conformarea cu acestea;

c) o analiză referitoare la:

- politica de venituri, inclusiv modificările de impozite şi taxe planificate şi politicile ce afectează alte venituri;

- politica de îndatorare publică şi de finanţare a deficitului bugetar şi o analiză a sustenabilităţii datoriei;

- politica de cheltuieli, inclusiv priorităţile în materie de cheltuieli, intenţiile privind cheltuielile totale ale bugetului consolidat şi pentru alte bugete şi plafoanele de cheltuieli şi alte ţinte sau limite implicate sau impuse de regulile fiscale;

d) analiza privind riscurile fiscale, cuprinzând orice angajamente ce nu sunt incluse în prognozele fiscale şi toate circumstanţele ce pot avea un efect substanţial asupra prognozelor fiscale şi economice şi care nu au fost deja încorporate în prognozele fiscale, precum şi informaţii privind pierderile şi plăţile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat;

e) o explicaţie cu privire la legătura dintre strategia fiscal- bugetară revizuită şi cea anterioară şi o explicaţie referitoare la modificările semnificative.

(3) Cadrul de cheltuieli pe termen mediu conţine planurile de alocare a resurselor bugetare pentru anul bugetar următor şi 2 ani ulteriori acestuia, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent şi rezultatele efective pentru 2 ani anteriori, referitoare la:

a) priorităţile în materie de cheltuieli şi argumentarea acestora în detaliu, incluzând şi o explicare a modului în care Guvernul intenţionează să îşi îmbunătăţească politica, eficienţa şi eficacitatea serviciilor oferite, calitatea activităţilor sale de reglementare şi iniţiativele sale de reducere a barierelor pentru mediul de afaceri şi de încurajare a creşterii sectorului privat în diferite domenii;

b) cheltuielile bugetului de stat, detaliate pe primii 10 ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, în ordine descrescătoare, stabiliţi de către Guvern, cheltuielile altor bugete componente ale bugetului general consolidat, precum şi estimările privind cheltuielile totale ale bugetului centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale;

c) proiectele de investiţii publice prioritare ale Guvernului propuse să fie finanţate pe perioada de 3 ani acoperiţi de strategia fiscal-bugetară.

(4) Declaraţia de răspundere va conţine o declaraţie semnată de prim-ministrul şi de ministrul finanţelor publice, prin care se atestă corectitudinea şi integralitatea informaţiilor din strategia fiscal-bugetară şi conformitatea acesteia cu prezenta lege, ţintele sau limitele pentru regulile fiscale şi respectarea principiilor responsabilităţii fiscale.

 

CAPITOLUL VII

Bugetul anual

Art. 30.

(1) Fiecare ordonator principal de credite va depune o propunere de cheltuieli bugetare care va fi în concordanţă cu strategia fiscal-bugetară şi cu metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, ce includ plafoanele de cheltuieli şi numărul de personal, emise de Ministerul Finanţelor Publice.

(2) Prealocarea unor sume bugetare cu destinaţie specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisă. Alocările de fonduri bugetare pentru ordonatori principali de credite sau sectoare pot fi făcute doar prin proiectul anual al bugetului.

(3) Ministerul Finanţelor Publice va avea autoritatea de a respinge toate propunerile de buget ce includ propunerile de cheltuieli prezentate de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale în cursul procesului bugetar anual, dacă acestea nu sunt în concordanţă cu strategia fiscal- bugetară şi cu metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, şi în cazul în care ordonatorii de credite nu aliniază propunerea lor de buget în intervalul de timp specificat de Ministerul Finanţelor Publice, acesta este abilitat, după negocieri, sub medierea prim-ministrului, să ajusteze unilateral propunerea de buget, spre a fi inclusă în bugetul anual.

(4) Guvernul are obligaţia de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară şi orice alte prevederi ale prezentei legi, iar prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice vor semna o declaraţie ce atestă această conformitate, declaraţie care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual.

(5) În eventualitatea că Guvernul nu poate respecta condiţia de conformitate prevăzută la alin. (4), prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice vor menţiona în declaraţie abaterile, precum şi măsurile şi termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilităţii fiscale, cu regulile fiscale şi cu strategia fiscal-bugetară.

(6) Consiliul fiscal va exprima o opinie cu privire la declaraţia menţionată la alin. (4), inclusiv menţiunile prevăzute la alin. (5).

Art. 31.

Legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru fiecare an, trebuie să fie armonizate cu strategia fiscal-bugetară şi cu prevederile prezentei legi şi va include într-o anexă la raportul legii bugetului de stat ţinte fiscale ce cuprind:

a) ţinte fiscale anuale ca valoare nominală şi exprimate ca pondere în produsul intern brut pentru anul bugetar următor şi 2 ani ulteriori, referitoare la: soldul bugetar, soldul bugetar primar, veniturile şi cheltuielile totale, cheltuielile bugetare primare pentru bugetul general consolidat;

b) informaţii privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, şi garanţiile guvernamentale, conform metodologiei Uniunii Europene;

c) fundamentarea ţintelor stabilite, inclusiv prin prezentarea metodologiei de calcul utilizate, şi compararea acestora cu execuţia ultimilor 2 ani;

d) prezentarea impactului financiar al schimbărilor legislative, precum şi a măsurilor de compensare a acestuia.

Art. 32.

Raportul care însoţeşte legea bugetului de stat cuprinde şi informaţii detaliate referitoare la impactul cheltuielilor fiscale asupra veniturilor bugetare.

 

CAPITOLUL VIII

Clauze derogatorii

Art. 33.

Cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară prevăzut la art. 29 alin. (1) poate fi revizuit în următoarele situaţii:

a) modificarea sferei de cuprindere a bugetului general consolidat, caz în care trebuie explicate motivele care au stat la baza acestei modificări şi prezentate informaţiile prevăzute la art. 29 alin. (1), în format comparabil cu noua structură a bugetului general consolidat;

b) înrăutăţirea semnificativă a prognozei indicatorilor macroeconomici şi a celorlalte ipoteze care au fost utilizate la elaborarea strategiei fiscal-bugetare;

c) schimbarea Guvernului, caz în care, la începerea mandatului unui nou Guvern, acesta va face public dacă prin programul său de guvernare se încadrează în ultima strategie fiscal-bugetară aprobată de către Parlament sau, în caz contrar, Ministerul Finanţelor Publice va elabora proiectul unei noi strategii fiscal-bugetare.

Art. 34.

Sunt permise abateri de la regulile prevăzute la art. 12 lit. a), art. 26 alin. (4) şi art. 29 alin. (1) lit. f), în cazul în care se înregistrează revizuiri statistice ale produsului intern brut.

Art. 35.

(1) La elaborarea şi dezbaterea strategiei fiscal- bugetare potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) şi a legilor bugetare anuale nu pot fi aduse modificări care să conducă la deteriorarea nivelului soldului bugetului general consolidat prevăzut în strategia fiscal-bugetară anterioară, la creşterea cheltuielilor şi a plafoanelor de îndatorare şi garantare sau orice alte modificări care nu sunt în conformitate cu obiectivele prezentei legi şi cu regulile fiscale.

(2) Parlamentul poate restitui strategia fiscal-bugetară Guvernului, cu comentarii şi observaţii. În această situaţie, Guvernul va include şi/sau va răspunde în termen de 15 zile acestor comentarii, în consultare cu Consiliul fiscal, şi va depune strategia fiscal-bugetară revizuită. Dacă nici de această dată Parlamentul nu este de acord cu strategia fiscal-bugetară propusă şi nu aprobă proiectul legii prevăzut la art. 26 alin. (2), prim-ministrul, cu avizul Consiliului fiscal, va prezenta o proiecţie finală a cadrului fiscal-bugetar, luând în considerare observaţiile Parlamentului, şi, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, va înainta proiectul legii bugetului de stat şi proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul următor.

Art. 36.

(1) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare poate fi făcută de Parlament, la propunerea Guvernului, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 33 lit. a). În acest caz, actualizarea strategiei fiscal-bugetare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare şi a proiectelor legii bugetului de stat şi legii bugetului asigurărilor sociale de stat face obiectul analizei şi opiniei Consiliului fiscal.

(3) Strategia fiscal-bugetară revizuită trebuie să conţină o secţiune distinctă care să evidenţieze diferenţele faţă de forma anterioară, împreună cu explicarea acestora.

 

CAPITOLUL IX

Transparenţa politicii fiscal-bugetare

SECŢIUNEA 1
Execuţia bugetară şi monitorizarea ţintelor fiscal-bugetare

Art. 37.

(1) În termen de 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu programarea financiară trimestrială a cheltuielilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, în clasificaţie economică, pe baza programului trimestrial de colectare a veniturilor bugetare.

(2) În termen de 55 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu estimările trimestriale referitoare la cheltuielile bugetelor locale, bugetelor instituţiilor autofinanţate şi altor bugete componente ale bugetului general consolidat care nu au fost menţionate la alin. (1), în clasificaţie economică.

(3) În acest scop, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale vor transmite Ministerului Finanţelor Publice propunerile de eşalonare trimestrială a cheltuielilor, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, bugetelor instituţiilor autofinanţate şi ai altor bugete componente ale bugetului general consolidat vor transmite Ministerului Finanţelor Publice propunerile de eşalonare trimestrială a cheltuielilor, în termen de 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Pe baza programării trimestriale a cheltuielilor şi a programului trimestrial de încasare a veniturilor bugetare, Ministerul Finanţelor Publice va elabora, va aproba şi va publica ţinte trimestriale ale cheltuielilor, veniturilor şi deficitului bugetului general consolidat, precum şi ţinte trimestriale pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale.

Art. 38.

(1) Ministerul Finanţelor Publice publică pe propria pagină de internet date bugetare bazate pe contabilitatea de casă sau datele echivalente provenite din contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă nu sunt disponibile, cel puţin cu următoarea frecvenţă:

- lunar şi înainte de sfârşitul lunii următoare, pentru administraţia centrală, administraţia de stat şi subsectoarele administraţiilor de securitate socială;

- trimestrial şi înainte de sfârşitul trimestrului următor, pentru subsectorul administraţiei locale.

(2) Ministerul Finanţelor Publice publică pe propria pagină de internet datele privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, cu următoarea frecvenţă:

- lunar şi înainte de sfârşitul lunii următoare, pentru datoria publică aferentă subsectorului administraţiei publice centrale şi aferentă subsectorului sistemului fondurilor de asigurare socială;

- trimestrial şi înainte de sfârşitul trimestrului următor, pentru datoria publică aferentă subsectorului administraţiei publice locale.

Art. 39.

Ministerul Finanţelor Publice publică anual pe propria pagină de internet, pentru toate subsectoarele administraţiei publice, informaţii relevante referitoare la datoriile contingente cu impact potenţial major asupra bugetelor publice, inclusiv informaţii cu privire la garanţiile de stat, creditele neperformante şi pasivele care rezultă din funcţionarea societăţilor publice, inclusiv cuantumul pasivelor. De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice publică pe propria pagină de internet informaţii privind participaţiile administraţiei publice în capitalul societăţilor reglementate prin Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi companiilor naţionale.

Art. 40.

Până la sfârşitul lunilor aprilie, iulie şi octombrie ale fiecărui an, Guvernul va prezenta public o evaluare a execuţiei bugetare trimestriale şi gradul de îndeplinire a ţintelor trimestriale prevăzute la art. 37 alin. (4). În cazul unor abateri de la ţintele stabilite, Guvernul va prezenta şi măsurile avute în vedere pentru a corecta aceste dezechilibre prin reduceri de cheltuieli sau măsuri de îmbunătăţire a colectării veniturilor.

Art. 41.

Evaluările execuţiei bugetare trimestriale şi măsurile avute în vedere pentru corectarea eventualelor abateri vor face obiectul analizei şi evaluării de către Consiliul fiscal.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară

Art. 42.

Până la sfârşitul lunii iulie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu un raport semestrial cu privire la situaţia economică şi bugetară.

Art. 43.

Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară va cuprinde, fără a se limita la acestea, următoarele:

a) reanalizarea cadrului macroeconomic care a stat la baza bugetului anului respectiv, precum şi cele mai recente date cu privire la indicatorii macroeconomici şi va identifica tendinţele şi schimbările semnificative faţă de cele estimate cu ocazia finalizării legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat;

b) cuantificarea impactului eventualelor schimbări ale prognozei macroeconomice asupra ţintelor bugetare anuale şi pe termen mediu şi prezentarea măsurilor care vor fi luate;

c) date cu privire la veniturile bugetului general consolidat, detaliat pentru fiecare categorie de venit, precizându-se prognoza iniţială, veniturile colectate în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;

d) date cu privire la cheltuielile bugetului general consolidat, detaliat în clasificaţie economică şi funcţională, pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;

e) date cu privire la cheltuielile bugetului de stat, detaliat în clasificaţie economică, pentru fiecare ordonator principal de credite al bugetului de stat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;

f) date cu privire la soldul bugetar, atât pentru bugetul general consolidat total şi primar, cât şi pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;

g) date cu privire la absorbţia fondurilor primite de la Uniunea Europeană şi de la alţi donatori, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul an;

h) date cu privire la plăţile restante ale bugetului general consolidat la finele trimestrului I şi estimări pentru semestrul I şi pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat;

i) date cu privire la finanţarea deficitului bugetar şi nivelul datoriei publice;

j) justificări pentru eventualele nerealizări ale previziunilor de venituri, precizându-se măsurile luate şi planificate pentru îmbunătăţirea colectării.

Art. 44.

(1) Informaţiile cuprinse în raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară trebuie să ia în considerare, în măsura în care este posibil, toate deciziile Guvernului, precum şi toate celelalte situaţii care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale şi economice din anul respectiv.

(2) Datele şi informaţiile cuprinse în raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară trebuie să fie prezentate într-un format comparabil cu cele din programul bugetar anual şi cu cele din strategia fiscal-bugetară.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Raportul privind execuţia bugetară finală

Art. 45.

În termen de cel mult 5 luni de la încheierea exerciţiului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu un raport cu privire la execuţia bugetară finală, care va include:

a) informaţii cu privire la rezultatele politicii bugetare în anul încheiat şi compararea acestor rezultate atât cu obiectivele şi priorităţile strategice, cât şi cu ţintele fiscale din strategia fiscal- bugetară şi din bugetul anual;

b) analiza modului în care Guvernul a respectat principiile şi regulile fiscale prevăzute în prezenta lege şi explicarea eventualelor abateri de la acestea;

c) evaluarea politicii fiscal-bugetare din anul bugetar încheiat, precum şi a rezultatelor acesteia în conformitate cu obiectivul pe termen mediu prevăzut de strategia fiscal-bugetară;

d) evaluarea eventualelor abateri de la obiectivul pe termen mediu ale Guvernului şi prezentarea măsurilor de încadrare a ţintelor stabilite.

Art. 46.

Raportul privind execuţia bugetară finală va cuprinde date de execuţie a indicatorilor prevăzuţi la art. 29 alin. (1), precum şi o secţiune distinctă care să evidenţieze abaterile acestora faţă de strategia fiscal-bugetară şi faţă de bugetul anual iniţial, precum şi o explicaţie privind modificările semnificative.

Art. 47.

Raportul privind execuţia bugetară finală cuprinde şi un tabel de corespondenţă detaliat privind indicatorii bugetari şi cei aferenţi datoriei publice, care indică metodologia de tranziţie între datele bazate pe contabilitatea publică şi datele bazate pe standardele Uniunii Europene.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Raportul privind situaţia economică şi bugetară la încheierea mandatului Guvernului

Art. 48.

Cu cel puţin 60 de zile înaintea organizării alegerilor parlamentare, Guvernul va publica pe site-ul propriu un raport privind situaţia economică şi bugetară.

Art. 49.

Raportul privind situaţia economică şi bugetară la încheierea mandatului Guvernului trebuie să conţină următoarele informaţii:

a) estimarea veniturilor, cheltuielilor şi soldului bugetului general consolidat pentru anul financiar curent, detaliate în clasificaţie economică şi pe bugete componente ale bugetului general consolidat;

b) prognoza indicatorilor macroeconomici şi a altor ipoteze economice care au stat la baza elaborării estimărilor prevăzute la lit. a);

c) analiza cu privire la riscurile, cuantificate acolo unde este posibil, care pot avea un efect asupra perspectivelor bugetare, inclusiv orice alte angajamente ale Guvernului care nu sunt incluse în prognozele fiscale, precum şi informaţii privind pierderile şi plăţile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat;

d) o declaraţie semnată de către prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice, care să ateste că informaţiile din raport reflectă cele mai bune estimări la momentul respectiv şi acestea sunt elaborate într-un mod realist, că reflectă toate informaţiile disponibile cu privire la perspectivele economice şi fiscale, cuprinde informaţiile comunicate de către ordonatorii principali de credite şi respectă prevederile art. 50.

Art. 50.

Informaţiile cuprinse în raportul prevăzut la art. 49 trebuie să ia în considerare toate deciziile Guvernului, precum şi toate celelalte situaţii cunoscute care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale şi economice.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Impactul financiar al angajamentelor electorale

Art. 51.

(1) Cu 60 de zile înaintea alegerilor generale, preşedinţii partidelor politice pot solicita prim-ministrului sau Consiliului fiscal calcularea impactului financiar al politicilor propuse şi anunţate public.

(2) O astfel de solicitare trebuie să fie exprimată în scris şi să descrie în detaliu politica propusă, oferind detalii relevante pentru calculul impactului financiar.

(3) Solicitarea adresată prim-ministrului va fi transmisă direct Ministerului Finanţelor Publice, ministerelor responsabile sau Consiliului fiscal.

(4) Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ministerele de resort nu răspund solicitărilor preşedinţilor partidelor politice dacă acestea nu au fost transmise prin intermediul prim-ministrului.

Art. 52.

(1) În termen de 30 de zile de la data solicitării, Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ministerul de resort sau preşedintele Consiliului fiscal vor face public impactul financiar al politicii respective, împreună cu ipotezele care au stat la baza calculului acestuia, precum şi metodologia de calcul pe baza informaţiilor aflate la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice şi/sau a ministerelor de resort.

(2) În cazul în care Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ministerul de resort sau Consiliul fiscal nu au dispus de informaţii suficiente sau nu au avut suficient timp să pregătească şi să publice impactul financiar respectiv, vor anunţa public acest lucru.

 

CAPITOLUL X

Consiliul fiscal

SECŢIUNEA 1

Responsabilităţi şi competenţe

Art. 53.

(1) Consiliul fiscal este o autoritate independentă, compusă din 5 membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare, care va sprijini activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecţiilor bugetare şi a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung. Membrii Consiliului fiscal îşi exercită mandatul potrivit legii şi nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice ori de la orice altă instituţie sau autoritate.

(2) Consiliul fiscal are următoarele atribuţii principale:

a) analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări asupra prognozelor macroeconomice şi bugetare oficiale;

b) monitorizează respectarea şi aplicarea regulilor fiscale prevăzute de prezenta lege, inclusiv a celor referitoare la mecanismul de corecţie şi circumstanţele extraordinare;

c) analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări asupra strategiei fiscal-bugetare, precum şi evaluarea conformităţii acesteia cu principiile şi regulile fiscale prevăzute de lege;

d) evaluarea performanţelor fiscal-bugetare ale Guvernului în raport cu obiectivele fiscale şi priorităţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, precum şi cu principiile şi regulile fiscale prevăzute de lege, prin:

- analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări cu privire la evaluarea trimestrială elaborată de către Guvern cu privire la execuţia bugetară, asupra gradului de îndeplinire a ţintelor trimestriale, precum şi asupra măsurilor avute în vedere de către Guvern pentru corectarea eventualelor abateri;

- analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări cu privire la raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară;

- analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări cu privire la raportul final privind situaţia economică şi bugetară;

- analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări cu privire la raportul privind situaţia economică şi bugetară la încheierea mandatului Guvernului;

e) analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări, atât înainte de aprobarea de către Guvern, cât şi înainte de transmiterea către Parlament, asupra legilor bugetare anuale, a rectificărilor bugetare, precum şi asupra altor iniţiative legislative care pot avea un impact asupra volumului cheltuielilor bugetare, precum şi evaluarea conformităţii acestora cu principiile şi regulile fiscale prevăzute de prezenta lege;

f) pregătirea estimărilor şi emiterea de opinii atât cu privire la impactul bugetar al proiectelor de acte normative, altele decât cele menţionate la lit. e), cât şi cu privire la amendamentele făcute la legile bugetare anuale pe parcursul dezbaterilor parlamentare;

g) oferirea de informaţii aflate în competenţele sale, în urma solicitării scrise, Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, preşedintelui Curţii de Conturi, guvernatorului Băncii Naţionale a României şi comisiilor parlamentare;

h) informarea comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului României sau a Guvernului cu privire la eventuale iniţiative legislative care să promoveze menţinerea disciplinei fiscale şi a transparenţei procesului bugetar.

(3) Opiniile, prognozele, analizele şi recomandările Consiliului fiscal vor fi publicate pe pagina web a acestuia.

(4) Opiniile şi recomandările Consiliului fiscal vor fi analizate de către Guvern şi Parlament la elaborarea strategiei fiscal- bugetare, a legilor bugetare anuale, precum şi la elaborarea altor măsuri determinate de aplicarea prezentei legi şi, respectiv, la însuşirea/aprobarea acestora.

(5) În cazul în care Consiliul fiscal constată, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2), deviaţii persistente de acelaşi sens ale prognozelor macroeconomice faţă de datele efective, care s-au înregistrat pe o perioadă de cel puţin 4 ani consecutivi, Guvernul ia măsurile necesare şi le face publice.

Art. 54.

(1) Consiliul fiscal poate solicita de la orice instituţie sau autoritate publică informaţii, documente sau date relevante pentru a-şi îndeplini atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute de prezenta lege.

(2) Consiliul fiscal poate solicita informaţii, documente sau date relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor sale, în orice format sau nivel de detaliere, de la entitatea care gestionează astfel de informaţii sau este responsabilă pentru prelucrarea acestora. Entitatea respectivă va transmite informaţiile/documentele/datele solicitate, în forma solicitată, în termen de 15 zile de la solicitarea lor de către Consiliul fiscal.

(3) Dacă informaţiile solicitate nu sunt disponibile sau nu pot fi transmise în termenul prevăzut la alin. (2), entitatea respectivă va informa în scris Consiliul fiscal asupra acestui fapt.

(4) Dacă entitatea care are obligaţia să comunice informaţiile/documentele/datele solicitate de către Consiliul fiscal nu face acest lucru în termenul prevăzut la alin. (2), Consiliul fiscal poate solicita informaţiile respective Ministerului Finanţelor Publice. Ministerul Finanţelor Publice va transmite informaţiile solicitate în termen de 7 zile de la data solicitării sau va informa în scris Consiliul fiscal dacă respectivele informaţii nu sunt disponibile.

(5) Dacă entitatea care are obligaţia să furnizeze informaţiile/documentele/datele solicitate de către Consiliul fiscal nu face acest lucru în termenele prevăzute la alin. (2) şi (4), Consiliul fiscal va face public acest lucru.

(6) Solicitările Consiliului fiscal către entitatea care are obligaţia să furnizeze datele solicitate pot fi făcute şi sub forma unui document cu semnătură electronică, acolo unde există un acord în acest sens.

(7) Nicio persoană acţionând în numele unei entităţi care are obligaţia să furnizeze informaţii Consiliului fiscal nu va fi dezavantajată pentru că a comunicat Consiliului fiscal datele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor acestuia, sub condiţia ca regulile cu privire la tratamentul informaţiilor confidenţiale prevăzute la alin. (2) să fi fost respectate.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Membrii Consiliului fiscal

Art. 55.

(1) Membrii Consiliului fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament, pentru o perioadă de 9 ani. Membrii Consiliului fiscal nu pot fi realeşi la finalizarea mandatului. Dacă mandatul unui membru al Consiliului fiscal a încetat după o perioadă de 3 ani, acesta poate fi reales o singură dată.

(2) Academia Română, Banca Naţională a României, Academia de Studii Economice Bucureşti, Institutul Bancar Român şi Asociaţia Română a Băncilor vor nominaliza fiecare o singură persoană pentru a face parte din Consiliul fiscal.

(3) Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal sunt audiate de către comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului şi vor fi votate de către Parlament. În situaţia în care persoanele nominalizate potrivit alin. (2) nu întrunesc voturile necesare, entităţile menţionate vor face alte nominalizări, în termen de 15 zile.

(4) Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal trebuie să nu aibă cazier judiciar sau cazier fiscal, să fie cetăţeni români cu drept de vot, să aibă studii universitare în domeniul economic, să aibă o bună reputaţie şi experienţă profesională în domeniul politicilor economice, bugetare sau financiare şi o vechime în specialitate de minimum 10 ani.

(5) Nu poate fi nominalizată pentru a face parte din Consiliul fiscal persoana:

a) care cu 4 ani înainte de nominalizare a deţinut o funcţie de demnitate publică în cadrul Guvernului;

b) care cu 4 ani înainte de nominalizare a fost membru al Parlamentului României sau al Parlamentului European ori a deţinut o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic;

c) al/a cărei soţ/soţie, părinţi, copii, fraţi/surori, alte rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv, deţin o funcţie de demnitate publică în cadrul Guvernului, au calitatea de membru al Parlamentului României sau al Parlamentului European ori deţin o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic.

(6) Pe perioada mandatului, membrii Consiliului fiscal:

a) nu pot accepta o funcţie de demnitate publică în cadrul Guvernului sau o funcţie asimilată şi nu pot deveni membri ai Parlamentului României ori ai Parlamentului European sau deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic;

b) nu pot fi soţi şi nici rude ori afini, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care deţin o funcţie în cadrul Guvernului sau o funcţie asimilată, au calitatea de membru al Parlamentului României ori al Parlamentului European sau deţin o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic;

c) nu pot fi funcţionari publici;

d) nu pot fi membri în consiliile de administraţie, directori executivi, cenzori sau auditori ai companiilor naţionale sau societăţilor cu capital majoritar de stat.

(7) Membrii Consiliului fiscal au obligaţia să notifice de îndată, în scris, comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului apariţia oricăreia dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6) şi să întreprindă demersurile necesare pentru încetarea stării de incompatibilitate, în termen de 10 zile de la apariţia acesteia.

(8) Dacă membrii Consiliului fiscal aflaţi în oricare dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6) nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la alin. (7), comisiile de buget- finanţe ale Parlamentului vor stabili incompatibilitatea acestora.

(9) Dacă membrii Consiliului fiscal aflaţi în oricare dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6) fac dovada încetării acesteia în termenul prevăzut la alin. (7), comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului nu vor stabili incompatibilitatea acestora.

(10) Dacă un membru al Consiliului fiscal îşi încetează mandatul înaintea termenului prevăzut la alin. (1), entitatea corespunzătoare conform prevederilor alin. (2) va propune comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului, în termen de 15 zile, o nouă nominalizare pentru restul mandatului.

Art. 56.

(1) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului fiscal vor fi aleşi de către membrii consiliului prin vot secret, cu majoritatea simplă a acestora.

(2) Preşedintele Consiliului fiscal are următoarele atribuţii:

a) conduce consiliul;

b) convoacă reuniunile consiliului;

c) este reprezentantul de drept al consiliului;

d) aprobă publicarea analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandărilor elaborate de consiliu, conform atribuţiilor şi responsabilităţilor acestuia, în urma însuşirii acestora de către membrii consiliului prin vot;

e) coordonează secretariatul consiliului.

(3) Preşedintele Consiliului fiscal va răspunde în faţa Parlamentului României pentru corectitudinea şi acurateţea analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandărilor elaborate de Consiliul fiscal, conform atribuţiilor şi responsabilităţilor acestuia.

(4) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului fiscal va fi adoptat de către acesta prin vot unanim.

(5) Consiliul fiscal se întruneşte în prezenţa majorităţii membrilor săi, incluzând preşedintele sau, în absenţa acestuia, vicepreşedintele. Deciziile vor fi adoptate cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

Art. 57.

Preşedintele Consiliului fiscal va primi o indemnizaţie lunară la nivelul celei de secretar de stat, iar vicepreşedintele, la nivelul celei de subsecretar de stat. Ceilalţi membri ai Consiliului fiscal au dreptul la o indemnizaţie de 90% din indemnizaţia vicepreşedintelui şi se acordă în cazul în care preşedintele constată că s-au îndeplinit sarcinile stabilite în cadrul consiliului. Indemnizaţiile vor fi suportate din bugetul Consiliului fiscal.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Încetarea calităţii de membru al Consiliului fiscal

Art. 58.

(1) Calitatea de membru al Consiliului fiscal încetează în următoarele situaţii:

a) la expirarea mandatului pentru care a fost numit, în condiţiile art. 55 alin. (1);

b) prin demisie;

c) prin revocare de către plenul Parlamentului, în următoarele situaţii:

- la stabilirea stării de incompatibilitate în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (6);

- când împotriva unui membru al Consiliului fiscal a fost pronunţată o condamnare penală cu pedeapsă privativă de libertate, rămasă definitivă;

d) prin înlocuire, în cazul imposibilităţii definitive de exercitare a mandatului. Se consideră imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului orice împrejurare care creează o indisponibilizare cu o durată mai mare de 90 de zile calendaristice;

e) prin deces.

(2) Demisia va fi comunicată în scris preşedinţilor comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Organizarea şi funcţionarea Consiliului fiscal

Art. 59.

(1) Activitatea Consiliului fiscal este asistată de un Secretariat tehnic, organizat în cadrul Academiei Române.

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare şi organigrama Secretariatului tehnic al Consiliului fiscal vor fi stabilite de către membrii consiliului.

Art. 60.

(1) Consiliul fiscal îşi va stabili propriul buget, care va reprezenta o anexă la bugetul Academiei Române.

(2) Bugetul necesar funcţionării până la sfârşitul primului an calendaristic va fi asigurat prin alocări din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

(3) Secretariatul tehnic al Consiliului fiscal nu poate depăşi un număr de 10 posturi. Drepturile salariale ale personalului din Secretariatul tehnic se stabilesc prin asimilare cu drepturile salariale ale personalului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

(4) Managementul financiar al Consiliului fiscal va fi auditat de Curtea de Conturi a României.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Raportul anual al Consiliului fiscal

Art. 61.

(1) Până la sfârşitul lunii mai a fiecărui an, Consiliul fiscal va elabora şi va publica un raport anual.

(2) Raportul anual al Consiliului fiscal conţine o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual şi include, fără a se limita la acestea:

a) evaluarea ex post a prognozelor macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară şi în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului, inclusiv semnalarea, dacă este cazul, a unor eventuale deviaţii persistente de acelaşi sens ale prognozelor macroeconomice faţă de datele efective, care s-au înregistrat pe o perioadă de cel puţin 4 ani consecutivi;

b) evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului;

c) evaluarea performanţei Guvernului şi a modului cum au fost respectate principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent;

d) opiniile şi recomandările Consiliului fiscal în vederea îmbunătăţirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile şi regulile prevăzute de prezenta lege.

 

CAPITOLUL XI

Responsabilităţi şi sancţiuni

Art. 62.

Responsabilităţile Guvernului:

a) asigură că Programul de guvernare este sustenabil din punct de vedere fiscal şi conform prevederilor prezentei legi;

b) gestionează finanţele publice şi resursele publice într-o manieră conformă cu prezenta lege, respectând principiile, obiectivele responsabilităţii fiscale şi ale regulilor fiscale, şi asigură îndeplinirea strategiei fiscal-bugetare, inclusiv prin propunerea de bugete anuale, cu respectarea prezentei legi şi a strategiei fiscal-bugetare;

c) exercitarea tuturor atribuţiilor într-o manieră care să asigure respectarea prezentei legi şi a strategiei fiscal-bugetare, inclusiv prin emiterea de acte normative în conformitate cu prezenta lege.

Art. 63.

Responsabilităţile Ministerului Finanţelor Publice:

a) monitorizează aplicarea prevederilor prezentei legi privind strategia fiscal-bugetară şi sesizează Guvernul cu privire la orice abatere constatată;

b) întocmeşte raportările prevăzute de prezenta lege;

c) întocmeşte proiectul strategiei fiscal-bugetare;

d) gestionează procesul bugetar anual, pentru a asigura respectarea prezentei legi;

e) monitorizează rezultatele financiare şi cele asociate acestora înregistrate de autorităţile publice centrale şi locale în raport cu prevederile prezentei legi;

f) emite norme, ordine, instrucţiuni sau notificări pentru aplicarea prevederilor prezentei legi.

Art. 64.

Responsabilităţile ordonatorilor principali de credite:

a) fiecare ordonator principal de credite se va asigura că toate deciziile ce intră în sfera prerogativelor lui sunt luate în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv în conformitate cu principiile responsabilităţii fiscale, cu regulile fiscale şi cu strategia fiscal-bugetară;

b) monitorizează performanţele financiare şi nefinanciare ale entităţilor aflate în coordonare, pentru a se asigura că performanţele sunt conforme prevederilor prezentei legi;

c) furnizează Ministerului Finanţelor Publice, în formatul şi în termenul solicitate de acesta, informaţiile necesare pentru elaborarea strategiei fiscal-bugetare şi răspund pentru corectitudinea informaţiilor furnizate;

d) furnizează Ministerului Finanţelor Publice, în formatul şi în termenul solicitate de acesta, informaţiile necesare pentru elaborarea rapoartelor prevăzute de prezenta lege, precum şi orice alte informaţii cu privire la decizii şi/sau situaţii care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale şi economice şi răspund pentru informaţiile furnizate.

Art. 65.

Încălcarea prevederilor prezentei legi de către membrii Guvernului atrage răspunderea politică solidară cu ceilalţi membri, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, şi ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 66.

(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale şi conducătorii instituţiilor sau autorităţilor publice au obligaţia de a furniza Ministerului Finanţelor Publice şi/sau Consiliului fiscal, în formatul şi în termenele solicitate de acesta, informaţiile necesare aplicării prezentei legi.

(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de 5.000 lei.

Art. 67.

(1) Ordonatorii de credite bugetare şi conducătorii companiilor cu capital majoritar de stat ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat au obligaţia să respecte obiectivele responsabilităţii fiscale şi regulile fiscale prevăzute la art. 5-18, 21, 23-25 şi 30, plafoanele de cheltuieli şi împrumuturi, precum şi ţintele soldului bugetar specificate la art. 31. Orice încălcare a acestor prevederi duce la luarea uneia sau a mai multora dintre următoarele măsuri:

a) prezentarea în Guvern sau, după caz, la organele deliberative ale autorităţilor publice locale a unui program de reducere a cheltuielilor ori restructurarea şi, după caz, fuziunea unor instituţii publice;

b) interdicţia emiterii de garanţii, precum şi contractarea sau tragerea de împrumuturi, până la redresarea situaţiei financiare şi încadrarea în indicatorii aprobaţi;

c) interzicerea majorării în anul bugetar următor a plafoanelor de cheltuieli şi împrumuturi, ca urmare a depăşirilor angajamentelor bugetare din anul curent;

d) autorităţile locale, instituţiile publice autofinanţate şi entităţile economice cu capital majoritar de stat ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat vor compensa deficitele din anii anteriori prin excedente înregistrate în anul bugetar următor.

(2) Consiliul fiscal va evalua prin rapoartele anuale respectarea prevederilor prezentei legi, făcând publice constatările acestora.

Art. 68.

Constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor art. 69 angajarea sau plata de cheltuieli peste plafoanele trimestriale stabilite şi orice încheiere de angajamente legale prin care să oblige statul sau autorităţile locale la efectuarea unor cheltuieli peste nivelul aprobat în condiţiile dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 69.

(1) Nerespectarea prevederilor art. 16, art. 18 alin. (4), art. 24 şi art. 30 alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează, în funcţie de gradul de vinovăţie a persoanelor responsabile, cu amendă între 2.000 lei şi 20.000 lei şi recuperarea prejudiciului, după caz. Pe perioada cercetării administrative, persoanele responsabile sunt suspendate din funcţie.

(2) Constatarea contravenţiilor pentru nerespectarea prevederilor art. 16 şi 24, precum şi aplicarea amenzii se fac de către organele de control ale Curţii de Conturi a României.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea prevederilor art. 18 alin. (4) şi ale art. 30 alin. (1) se fac de către persoanele împuternicite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(4) După rămânerea definitivă a sancţiunii contravenţionale, aceasta se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 70.

Contravenţiilor prevăzute la art. 68 şi 69 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 71.

Verificarea respectării prevederilor prezentei legi se efectuează şi de către Curtea de Conturi a României, conform competenţelor şi atribuţiilor acesteia, stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, aplicând sancţiunile prevăzute de această lege şi de celelalte acte normative în vigoare din domeniul finanţelor publice.

 

CAPITOLUL XII

Dispoziţii finale

Art. 72.

(1) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, entităţile prevăzute la art. 55 alin. (2) vor transmite comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului nominalizările pentru persoanele care vor face parte din Consiliul fiscal.

(2) În termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea nominalizărilor conform prevederilor alin. (1), comisiile de buget- finanţe ale Parlamentului vor organiza audierile persoanelor nominalizate în urma votului din plenul Parlamentului, iar preşedinţii comisiilor de buget-finanţe vor transmite preşedintelui Academiei Române lista persoanelor desemnate care vor face parte din Consiliul fiscal.