1. asigurarea și menținerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenței și
sustenabilității pe termen mediu și lung a finanțelor publice;
2. stabilirea unui cadru de principii și reguli pe baza căruia Guvernul să
asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună
gestiune financiară a resurselor;
3. gestionarea eficientă a finanțelor publice pentru a servi interesul
public pe termen lung, asigurarea prosperității economice și ancorarea
politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil.
Dispozițiile prezentei legi se aplică autorităților, instituțiilor și
entităților publice și/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările
ulterioare, și, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind
finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, finanțate
potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările
ulterioare, și art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările
ulterioare, precum și altor entități clasificate în administrația publică
conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și
regionale din Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, seria L, nr. 174 din 26 iunie 2013.
În sensul prezentei legi, următorii termeni vor fi definiți astfel:
1. strategia fiscal-bugetară - documentul de politică publică ce stabilește
obiectivele și prioritățile în domeniul fiscal-bugetar, țintele veniturilor și
cheltuielilor bugetului general consolidat și ale bugetelor componente ale
bugetului general consolidat, precum și evoluția soldului bugetului general
consolidat pe o perioadă de 3 ani;
2. bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor componente ale
sistemului bugetar, incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unităților
administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituțiilor
publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial
din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele
fondurilor speciale, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral
din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe
contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte
costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe
nerambursabile, precum și al altor entități clasificate în administrația
publică, agregate, consolidate și ajustate conform Regulamentului (UE) nr.
549/2013 pentru a forma un întreg;
3. cadru fiscal-bugetar - prezentare sintetică a principalilor indicatori
bugetari, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, incluzând o
descriere agregată a politicii fiscal-bugetare;
4. datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene - datoria
administrației publice raportată către Comisia Europeană (Eurostat) și publicată
de Eurostat, exprimată ca procent în produsul intern brut;
5. cheltuielile primare ale bugetului general consolidat - cheltuielile
bugetului general consolidat, din care au fost deduse plățile de dobânzi
aferente datoriei publice;
6. soldul bugetului general consolidat - diferența dintre veniturile
bugetului general consolidat și cheltuielile bugetului general consolidat;
7. soldul primar al bugetului general consolidat - diferența dintre
veniturile și cheltuielile primare ale bugetului general consolidat;
8. deteriorarea soldului bugetului general consolidat - majorarea
deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului
general consolidat față de cel prevăzut în strategia fiscal-bugetară pentru anul
respectiv;
9. sold structural anual al administrației publice - soldul anual ajustat
ciclic din care se deduc măsurile cu caracter excepțional și măsurile temporare,
calculat pe baza metodologiei agreate la nivelul Uniunii Europene;
10. obiectiv bugetar pe termen mediu - țintă a soldului structural anual al
administrației publice;
11. administrație publică - unitate instituțională parte componentă a
economiei naționale, definită conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013;
111. subsectoare ale administrației publice - definite potrivit
anexei A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013;
12. circumstanțe extraordinare - un eveniment neobișnuit asupra căruia
autoritățile administrației publice nu au niciun control și care are o influență
majoră asupra poziției financiare a administrației publice sau perioade de
recesiune economică severă, astfel cum este definită în Pactul de stabilitate și
creștere revizuit;
13. Pactul de stabilitate și creștere - set de reglementări la nivelul
Uniunii Europene, care au la bază art. 121 și 126 din Tratatul privind
Funcționarea Uniunii Europene, precum și Protocolul nr. 12 privind procedura
aplicabilă deficitelor excesive, anexă la acesta, prin care se urmăresc
asigurarea unor finanțe publice solide la nivelul tuturor statelor membre ale
Uniunii Europene, precum și supravegherea, de către instituțiile Uniunii
Europene, a politicilor fiscal-bugetare ale acestora;
14. administrații de securitate socială - are înțelesul prevăzut de
Regulamentul (UE) nr. 549/2013;
15. ciclul economic - definit și măsurat conform metodologiilor recunoscute
la nivelul Uniunii Europene;
16. cheltuielile de personal - totalul cheltuielilor suportate din bugetul
general consolidat pentru personalul din sectorul bugetar, pe parcursul unui
exercițiu bugetar, respectiv cheltuielile cu salariile de bază, soldele
funcțiilor de bază și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile,
indemnizațiile, premiile, stimulentele și alte drepturi de natură salarială, în
bani sau natură, stabilite conform legii, precum și contribuțiile sociale ce
revin în sarcina angajatorului aferente acestora;
17. asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori -
asistența financiară nerambursabilă primită de România sub forma fondurilor
nerambursabile de preaderare și post-aderare potrivit prevederilor
memorandumurilor și acordurilor de finanțare încheiate între Comisia Europeană
sau alți donatori și Guvernul României;
18. bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale - veniturile
și cheltuielile bugetelor generale ale unităților administrativ-teritoriale,
definite la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și
completările ulterioare;
19. cheltuieli de investiții - are înțelesul prevăzut de Legea nr. 500/2002,
cu modificările și completările ulterioare;
20. cheltuieli fiscale - totalitatea prevederilor legislației fiscale,
reglementări sau norme legislative al căror efect este reducerea veniturilor
bugetare sau amânarea încasării acestora, aplicabile anumitor categorii de
contribuabili, în raport cu standardele de impozitare stabilite în mod general.
Acestea pot include scutiri, deduceri și facilități fiscale, cote reduse de
impozitare, reguli diferențiate de calcul al impozitelor, taxelor și
contribuțiilor stabilite în scopul acordării unui tratament preferențial unei
categorii de contribuabili, precum și orice alte reglementări fiscale de natură
să reducă încasările bugetare.
(1) Guvernul României va defini și va derula politica fiscal-bugetară pe
baza următoarelor principii:
1. Principiul transparenței în ceea ce privește stabilirea obiectivelor
fiscal-bugetare și derularea politicii fiscale și bugetare
Guvernul și autoritățile publice locale au obligația de a face publice și de
a menține în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informațiile necesare
ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare,
rezultatelor acestora și a stării finanțelor publice centrale și, respectiv,
locale.
2. Principiul stabilității
Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod
care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii
stabilității macroeconomice.
3. Principiul responsabilității fiscale
Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent
și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale
de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu
și lung. Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și
lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații
neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale
cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare
din punct de vedere economic sau social.
4. Principiul echității
Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul
financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra
dezvoltării economice pe termen mediu și lung.
5. Principiul eficienței
Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a
resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar
deciziile de alocare a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din
fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor
baza inter alia pe evaluarea economică, precum și pe evaluarea capacității de
absorbție.
6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din
fonduri publice
Politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor,
autorităților, entităților publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în
conformitate cu țintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul
de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație.
(2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător
și autorităților administrației publice locale și, respectiv, altor entități ale
căror bugete fac parte din bugetul general consolidat.
(1) Guvernul are obligația să îndeplinească obiectivele de politică
fiscal-bugetară, să elaboreze și să aplice strategia fiscal-bugetară anuală
potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege.
(2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:
a) menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu și
lung;
b) gestionarea prudentă a resurselor și a obligațiilor asumate ale
sectorului public și a riscurilor fiscal-bugetare;
c) menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata
serviciului datoriei publice;
d) asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de impozitare
sau taxare.
În vederea respectării valorilor de referință pentru deficitul bugetar și
datoria publică, astfel cum sunt acestea menționate în Protocolul nr. 12 privind
procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene,
poziția bugetară a administrației publice este echilibrată sau în excedent.
Regula prevăzută la art. 6 se consideră respectată dacă este îndeplinită una
dintre următoarele condiții:
a) obiectivul bugetar pe termen mediu nu depășește o limită inferioară a
soldului structural anual al administrației publice de -0,5% din produsul intern
brut la prețurile pieței;
b) atunci când raportul dintre datoria publică calculată conform
metodologiei Uniunii Europene și produsul intern brut, la prețurile pieței, este
semnificativ sub nivelul de 60% și când riscurile în ceea ce privește
sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice sunt scăzute, limita
inferioară a obiectivului bugetar pe termen mediu nu poate depăși un sold
structural anual al administrației publice de cel mult -1,0% din produsul intern
brut, la prețurile pieței;
c) deficitul structural anual al administrației publice converge către
obiectivul bugetar pe termen mediu, conform unui calendar de ajustare agreat cu
instituțiile Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
1.466/1997, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Este permisă devierea temporară de la regulile prevăzute la art. 7 și 14
doar în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, iar această
deviere nu periclitează sustenabilitatea fiscal-bugetară pe termen mediu.
(2) În urma analizării periodice a situației macroeconomice, inclusiv a
prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunță public, dacă este
cazul, începerea manifestării unor circumstanțe extraordinare și solicită opinia
Consiliului fiscal asupra acestui aspect.
(3) Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului începerea
manifestării unor circumstanțe extraordinare, prezentând totodată o analiză
economică, care să susțină această opțiune.
(4) După analizarea opiniei Consiliului fiscal exprimate potrivit
prevederilor alin. (2) sau (3), Guvernul informează, dacă este cazul,
Parlamentul României și Comisia Europeană asupra începerii manifestării unor
circumstanțe extraordinare și asupra aplicării prevederilor alin. (1).
(5) În urma analizării periodice a situației macroeconomice, inclusiv a
prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunță public, dacă este
cazul, încetarea manifestării unor circumstanțe extraordinare și solicită opinia
Consiliului fiscal asupra acestui aspect.
(6) Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului încetarea
manifestării unor circumstanțe extraordinare, prezentând totodată o analiză
economică, care să susțină această opțiune.
(7) După analizarea opiniei Consiliului fiscal, exprimată potrivit
prevederilor alin. (5) sau (6), Guvernul informează, dacă este cazul,
Parlamentul României și Comisia Europeană asupra încetării manifestării unor
circumstanțe extraordinare și asupra reintrării sub incidența regulilor
prevăzute la art. 7 și 14.
(8) După fiecare situație de încetare a manifestării unor circumstanțe
extraordinare, măsurile de corectare a devierii, aplicate potrivit prevederilor
art. 14, conduc la o îmbunătățire a soldului structural al bugetului general
consolidat cel puțin egală cu cerințele Pactului de stabilitate și creștere.
(9) În cazul în care Guvernul nu este de acord cu opiniile Consiliului
fiscal emise în sensul aplicării prevederilor art. 6-9 și art. 14, explică
public diferențele de opinie.
Datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, nu va depăși 60% din
produsul intern brut.
În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei
Uniunii Europene, și produsul intern brut depășește valoarea de referință de 60%
din produsul intern brut, prevăzută la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind
procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene,
se implementează măsuri pentru încadrarea indicatorului pe o tendință de scădere
suficientă și de apropiere de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător în
perioada de ajustare, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE)
2024/1.263.
Pentru îmbunătățirea coordonării planificării privind contractarea datoriei
publice la nivelul Uniunii Europene, Ministerul Finanțelor Publice transmite ex
ante Comisiei Europene rapoarte referitoare la planul de contractare a datoriei
publice.
(1) Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele
reguli fiscale:
a) soldul bugetului general consolidat și cheltuielile de personal ale
bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu
pot depăși plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia
fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiți de aceasta;
b) soldul și, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat,
luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor
putea depăși plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia
fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament;
c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistența
financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori și cheltuielile de
personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate, bugetele fondurilor
speciale și alte bugete componente, nu vor depăși plafonul specificat în cadrul
fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor;
d) creșterea anuală a cheltuielilor administrației publice respectă
prevederile Regulamentului (UE) 2024/1.263 sau recomandările formulate de
instituțiile Uniunii Europene în cadrul procesului de supraveghere
macroeconomică și bugetară;
e) pe parcursul exercițiului bugetar, creditele de angajament și cele
bugetare aprobate și neutilizate pentru cheltuieli de investiții nu pot fi
virate și utilizate pentru cheltuieli curente;
f) prin excepție de la prevederile lit. e), pe parcursul exercițiului
bugetar se pot efectua virări de credite de angajament și bugetare aprobate și
neutilizate pentru cheltuieli de investiții, în cazul în care aceste virări sunt
realizate pentru asigurarea fondurilor necesare proiectelor finanțate din
fonduri externe nerambursabile preaderare/post-aderare și din fonduri
rambursabile sau când sunt realizate în structura acestor proiecte, și numai în
limita a 20% din creditele aprobate pentru cheltuieli de investiții;
g) în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru
anul bugetar respectiv și în următorii 2 ani va fi mai mare decât cel prognozat,
diferența respectivă se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din
anii precedenți.
(2) În cazul în care nu se respectă regula stabilită la alin. (1) lit. d),
iar această nerespectare determină în mod direct sau este în strânsă corelație
cu o deviere constatată de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la
calendarul de ajustare către acesta, se aplică dispozițiile cuprinse la art. 14
din prezenta lege.
Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii
Europene:
1. Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se
situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanțelor Publice
prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și
prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
2. Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se
situează sub 55% din produsul intern brut:
a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program
pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și
măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din
sectorul public;
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin
aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure
aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în
semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie
publică.
3. Dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se
situează sub 60% din produsul intern brut:
a) se aplică prevederile pct. 2;
b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor
totale privind asistența socială din sistemul public;
c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act
normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora
într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care
s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
a) se aplică prevederile pct. 3;
b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice
potrivit prevederilor art. 10;
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin
aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate
măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai
târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de
datorie publică.
5. Prevederile pct. 2, 3 și pct. 4 lit. a) nu se aplică în condițiile
manifestării unor circumstanțe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează
sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung.
(1) În cazul în care se constată o deviere de la obiectivul bugetar pe
termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta, Guvernul aprobă sau,
după caz, transmite Parlamentului, spre adoptare, un set de măsuri, cu scopul de
a corecta această deviere.
(2) În sensul aplicării prezentului articol, devierea de la obiectivul
bugetar pe termen mediu are loc în cazul în care România se îndepărtează
semnificativ de la traiectoria de ajustare indicată în documentele emise de
instituțiile Uniunii Europene în contextul procesului de supraveghere bugetară.
(3) Măsurile de corectare a devierii sunt formulate în termeni
cuantificabili, eșalonate pe ani, și vor produce efecte cel târziu asupra
exercițiului bugetar al următorului an.
(4) Măsurile de corectare a devierii sunt proporționale cu dimensiunea
devierii.
(5) Măsurile de corectare a devierii sunt aplicate cu prioritate acelor
bugete sau entități componente ale administrației publice care au generat
devierea.
(6) Măsurile de corectare a devierii vor asigura implementarea
recomandărilor adresate României de către instituțiile Uniunii Europene, precum
și un ritm de corectare stabilit în conformitate cu Pactul de stabilitate și
creștere.
(7) Constatarea situației de deviere de la obiectivul bugetar pe termen
mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta se face de către Consiliul
fiscal în cadrul opiniilor sau recomandărilor acestuia cu privire la
planificarea sau execuția bugetară.
(8) Consiliul fiscal emite opinii asupra măsurilor de corectare a devierii,
precum și asupra implementării acestora.
a) fișa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu
modificările și completările ulterioare, însoțită de ipotezele și metodologia de
calcul utilizată;
b) declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este
compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în strategia
fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală și cu plafoanele de cheltuieli
prezentate în strategia fiscal-bugetară.
(2) Ministerul Finanțelor Publice are obligația să verifice fișa financiară
prezentată conform prevederilor alin. (1). În acest scop, Ministerul Finanțelor
Publice poate solicita opinia Consiliului fiscal.
Guvernul și fiecare ordonator de credite, precum și orice entitate
responsabilă de elaborarea politicilor și acordurilor salariale din sectorul
public trebuie să se asigure că toate aceste politici și acorduri salariale sunt
în concordanță cu principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale,
precum și cu obiectivele și limitele din strategia fiscal-bugetară.
(1) Nu se pot promova acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de
expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din
Constituția României, republicată, care conduc la creșterea cheltuielilor de
personal sau a pensiilor în sectorul bugetar.
(2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu
poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare.
(3) Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit legii, se stabilesc
prin contracte colective de muncă vor putea fi finalizate numai după ce cadrul
fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară a fost aprobat, cu respectarea
plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite.
(1) În raport cu țintele prevăzute la art. 37 alin. (4), execuția
cheltuielilor de personal este evaluată de către Ministerul Finanțelor Publice,
la finalul fiecărui trimestru.
(2) Pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de
personal, ordonatorii de credite au posibilitatea să diminueze drepturile
salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum variabil și pe cele a căror
acordare este facultativă, potrivit legii.
(3) În cazurile excepționale și temeinic justificate în care un ordonator
principal de credite nu se încadrează în limita trimestrială pentru cheltuielile
de personal, Ministerul Finanțelor Publice poate aproba majorarea limitei
respective, cu condiția ca ordonatorul principal de credite să facă dovada
respectării dispozițiilor alin. (2) și a încadrării în bugetul anual aprobat
pentru această destinație.
(4) Ordonatorii principali de credite care se află în situația prevăzută la
alin. (3) au obligația ca, în decursul trimestrului următor trimestrului pentru
care a fost majorată limita pentru cheltuielile de personal, să înregistreze
economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată
limita trimestrială precedentă.
(5) Ordonatorii principali de credite au obligația să întreprindă toate
măsurile necesare atât pentru îndeplinirea prevederilor alin. (4), cât și pentru
îndeplinirea țintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin
reducerea numărului de posturi finanțate și bugetele acestora și, respectiv,
disponibilizarea, în condițiile legii, a unei părți din personalul încadrat.
(6) Până la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (4), ordonatorilor
principali de credite cărora le-a fost majorată limita trimestrială pentru
cheltuielile de personal le va fi interzisă:
a) acordarea de premii sau plata de ore suplimentare;
b) promovarea angajaților, dacă acest lucru presupune o creștere a
cheltuielilor de personal;
c) scoaterea la concurs a posturilor vacante sau ocuparea acestora prin alte
modalități prevăzute de lege.
Ordonatorii principali de credite au obligația să întreprindă toate măsurile
necesare în vederea încadrării în cheltuielile de personal aprobate recurgând,
dar fără a se limita la acestea, la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (2), (5)
și (6).
Modificarea de către Ministerul Finanțelor Publice a prognozelor veniturilor
bugetare ce au stat la baza elaborării strategiei fiscal-bugetare sau a legilor
bugetare anuale, cu ocazia dezbaterilor asupra strategiei fiscal-bugetare sau a
legilor bugetare anuale, se poate realiza cu acordul Guvernului și cu avizul
favorabil al Consiliului fiscal.
(1) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat și a
legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va elabora și va publica programul anual
de colectare a veniturilor bugetare pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, prezentând:
a) ținte trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de
venituri;
b) ținte trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale;
c) măsurile avute în vedere pentru combaterea evaziunii și a fraudei
fiscale.
(2) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va
publica o prognoză anuală a veniturilor estimate a se colecta de către bugetele
locale, bugetele instituțiilor autofinanțate și de alte bugete componente ale
bugetului general consolidat ce nu au fost menționate la alin. (1), prezentând
și estimări trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de
venituri, precum și estimări trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale,
respectiv propuneri de acte normative sau de modificări de acte normative, având
ca obiect îmbunătățirea și eficientizarea colectării veniturilor la bugetele
locale, bugetele instituțiilor autofinanțate și la alte bugete componente ale
bugetului general consolidat.
În cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la
diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fișa financiară potrivit
prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările
ulterioare, care trebuie să îndeplinească cel puțin una dintre următoarele
condiții:
a) să aibă avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Consiliului fiscal,
conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor
bugetare și nu afectează țintele bugetare anuale și pe termen mediu;
b) să fie însoțită de propuneri de măsuri de compensare a impactului
financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare.
Actele normative care intră sub incidența art. 21 se adoptă concomitent cu
măsurile compensatorii propuse de inițiator și avizate de Guvern.
(1) Orice rectificare a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de
stat și a bugetelor fondurilor speciale, precum și utilizarea sumelor reținute
în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu
modificările și completările ulterioare, trebuie să aibă în vedere concluziile
raportului semestrial privind situația economică și bugetară publicat, precum și
opinia Consiliului fiscal cu privire la acesta.
(2) Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări
bugetare și acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în cazul înrăutățirii
semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici care au stat la baza
legii bugetare, se poate promova o rectificare bugetară în primul semestru al
anului.
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistența
financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori, pot fi suplimentate
cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei
publice și pentru plata contribuției României la bugetul Uniunii Europene.
În cazul în care raportul semestrial privind situația economică și bugetară
constată o deteriorare a soldului previzionat al bugetului general consolidat
față de ținta avută în vedere la aprobarea bugetului anual cu mai mult de 0,5%
din produsul intern brut luat în considerare la elaborarea bugetului anual și
această deteriorare nu se datorează înrăutățirii semnificative a prognozei
macroeconomice, Guvernul are obligația de a pune în aplicare măsuri adecvate
pentru îndeplinirea țintei privitoare la soldul bugetului general consolidat.
(1) Până la data de 31 iulie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor Publice va
înainta Guvernului strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani, care va
conține cadrul macroeconomic ce stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul
fiscal-bugetar cu prognozele bugetare și politica fiscal-bugetară și o
declarație de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, pe care acesta o
va prezenta Parlamentului până la data de 15 august a fiecărui an.
(2) Odată cu strategia fiscal-bugetară prevăzută la alin. (1), Guvernul va
depune și proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul
fiscal-bugetar prevăzut la art. 29 alin. (1), fundamentate în strategia
fiscal-bugetară.
(3) Proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul
fiscal-bugetar cuprinde și obiectivul bugetar pe termen mediu, precum și calea
de ajustare către acesta.
(4) Limitele pentru soldul total și cheltuielile de personal ale bugetului
general consolidat, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) și c), aprobate de
Parlament, sunt obligatorii pentru următorii 2 ani bugetari.
(5) Limitele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. d) -i), aprobate de
Parlament, sunt obligatorii pentru anul bugetar următor.
Cadrul macroeconomic utilizează cele mai actuale informații și reprezintă
scenariul macro-fiscal cel mai probabil sau un scenariu mai prudent.
Cadrul macroeconomic conține informații privind situația macroeconomică și
prognozele:
1. pentru anul bugetar curent și 3 ani ulteriori, rezultatele efective ale
ultimilor 2 ani bugetari, referitoare la:
a) produsul intern brut și componentele sale;
b) indicele prețurilor de consum și deflatorul produsului intern brut;
c) șomajul și ocuparea forței de muncă;
d) poziția de cont curent a balanței de plăți;
e) metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți care stau la baza
prognozelor macroeconomice;
f) o declarație privind concordanța sau diferențele față de cele mai recente
prognoze ale Comisiei Europene. Diferențele semnificative dintre prognozele
macroeconomice și previziunile Comisiei Europene și, după caz, ale altor
organisme independente sunt explicate inclusiv în cazul în care nivelul sau
creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ
de valorile menționate în previziunile Comisiei;
2. prognozele macroeconomice pe termen mediu ce afectează politica fiscală.
(1) Cadrul fiscal-bugetar cuprinde plafoane pentru anul bugetar următor și 2
ani ulteriori, rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs și
rezultatele estimate ale anului în curs pentru:
a) soldul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul
intern brut;
b) soldul structural anual al administrației publice, exprimat ca pondere în
produsul intern brut;
c) cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca
pondere în produsul intern brut;
d) plafoanele privind finanțările rambursabile care pot fi contractate,
precum și cele privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau
care urmează să fie contractate de către unitățile administrativ-teritoriale;
e) plafoanele privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul
Finanțelor Publice, și de către unitățile administrativ-teritoriale;
f) datoria publică, calculată conform metodologiei Uniunii Europene;
g) nivelul nominal al cheltuielilor totale și de personal pentru bugetul
general consolidat, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate, bugetele fondurilor
speciale și alte bugete componente ale bugetului general consolidat, exclusiv
asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori;
h) soldul nominal al bugetului general consolidat, bugetului de stat,
bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale și al
altor bugete componente ale bugetului general consolidat;
i) soldul primar al bugetului general consolidat.
(2) Secțiunea de cadru fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară va mai
cuprinde:
a) rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs și
rezultatele estimate ale anului în curs, precum și prognozele pentru 3 ani
ulteriori acestuia pentru bugetul general consolidat și pentru bugetele
componente ale acestuia, referitoare la:
- nivelul veniturilor bugetului general consolidat, pe tipuri de venituri;
- nivelul cheltuielilor bugetului general consolidat, în clasificație
economică și în clasificație funcțională;
- cheltuieli de investiții;
- datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene;
- garanțiile guvernamentale acordate conform legislației naționale;
- orice alte informații pe care Ministerul Finanțelor Publice le consideră
importante pentru strategia fiscal-bugetară;
- premisele-cheie care stau la baza determinării indicatorilor din strategia
fiscal-bugetară;
- analiza de senzitivitate a țintelor fiscale la schimbările indicatorilor
macroeconomici, precum și analize de senzitivitate a datoriei publice și a
cheltuielilor cu dobânzile, în funcție de diferite ipoteze privind ratele de
creștere economică și ratele de dobândă;
b) explicația politicilor fiscal-bugetare prin raportare la principiile și
obiectivele responsabilității fiscale și la regulile fiscale și orice măsuri
temporare ce vor fi implementate pentru a asigura conformarea cu acestea;
c) o analiză referitoare la:
- politica de venituri, inclusiv modificările de impozite și taxe
planificate și politicile ce afectează alte venituri;
- politica de îndatorare publică și de finanțare a deficitului bugetar și o
analiză a sustenabilității datoriei;
- politica de cheltuieli, inclusiv prioritățile în materie de cheltuieli,
intențiile privind cheltuielile totale ale bugetului consolidat și pentru alte
bugete și plafoanele de cheltuieli și alte ținte sau limite implicate sau impuse
de regulile fiscale;
d) analiza privind riscurile fiscale, cuprinzând orice angajamente ce nu
sunt incluse în prognozele fiscale și toate circumstanțele ce pot avea un efect
substanțial asupra prognozelor fiscale și economice și care nu au fost deja
încorporate în prognozele fiscale, precum și informații privind pierderile și
plățile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat. Analiza privind
riscurile fiscale cuprinde, în măsura posibilului, informații privind datoriile
contingente generate de catastrofele naturale și de schimbările climatice.
Aceste informații țin seama, în măsura posibilului, de costurile fiscale
suportate ca urmare a dezastrelor și a șocurilor legate de schimbările
climatice;
e) o explicație cu privire la legătura dintre strategia fiscal-bugetară
revizuită și cea anterioară și o explicație referitoare la modificările
semnificative;
f) metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți care stau la baza
prognozelor bugetare;
g) o evaluare a modalității în care, având în vedere impactul lor direct pe
termen mediu și lung asupra finanțelor administrațiilor publice, politicile
preconizate ar putea afecta sustenabilitatea pe termen mediu și lung a
finanțelor publice și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. În măsura
posibilului, evaluarea ține seama de riscurile macro-bugetare generate de
schimbările climatice, de impactul lor asupra mediului și de impactul
distributiv;".
h) descrierea politicilor pe termen mediu, inclusiv a reformelor și
investițiilor preconizate a avea un impact asupra finanțelor administrațiilor
publice și asupra creșterii durabile și favorabile incluziunii, defalcate în
funcție de categoriile principale de venituri și cheltuieli, arătând modalitatea
de realizare a ajustării în direcția atingerii obiectivelor bugetare naționale
pe termen mediu, în comparație cu previziunile în condițiile în care politicile
rămân neschimbate.
(3) Prognozele bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale
Comisiei Europene și, după caz, cu cele ale altor organisme independente.
Diferențele semnificative dintre prognozele bugetare și previziunile Comisiei
Europene sunt explicate, inclusiv în cazul în care nivelul sau creșterea
variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de
valorile menționate în previziunile Comisiei Europene.
(4) Cadrul de cheltuieli pe termen mediu conține planurile de alocare a
resurselor bugetare pentru anul bugetar următor și 2 ani ulteriori acestuia,
rezultatele estimate pentru anul bugetar curent și rezultatele efective pentru 2
ani anteriori, referitoare la:
a) prioritățile în materie de cheltuieli și argumentarea acestora în
detaliu, incluzând și o explicare a modului în care Guvernul intenționează să
își îmbunătățească politica, eficiența și eficacitatea serviciilor oferite,
calitatea activităților sale de reglementare și inițiativele sale de reducere a
barierelor pentru mediul de afaceri și de încurajare a creșterii sectorului
privat în diferite domenii;
b) cheltuielile bugetului de stat, detaliate pe primii 10 ordonatori
principali de credite ai bugetului de stat, în ordine descrescătoare, stabiliți
de către Guvern, cheltuielile altor bugete componente ale bugetului general
consolidat, precum și estimările privind cheltuielile totale ale bugetului
centralizat al unităților administrativ-teritoriale;
c) proiectele de investiții publice prioritare ale Guvernului propuse să fie
finanțate pe perioada de 3 ani acoperiți de strategia fiscal-bugetară.
(5) Declarația de răspundere va conține o declarație semnată de
prim-ministru și de ministrul finanțelor publice, prin care se atestă
corectitudinea și integralitatea informațiilor din strategia fiscal-bugetară și
conformitatea acesteia cu prezenta lege, țintele sau limitele pentru regulile
fiscale și respectarea principiilor responsabilității fiscale.
(1) Fiecare ordonator principal de credite va depune o propunere de
cheltuieli bugetare care va fi în concordanță cu strategia fiscal-bugetară și cu
metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, ce includ plafoanele
de cheltuieli și numărul de personal, emise de Ministerul Finanțelor Publice.
(2) Prealocarea unor sume bugetare cu destinație specială unor ordonatori
principali de credite sau unor sectoare nu este permisă. Alocările de fonduri
bugetare pentru ordonatori principali de credite sau sectoare pot fi făcute doar
prin proiectul anual al bugetului.
(3) Ministerul Finanțelor Publice va avea autoritatea de a respinge toate
propunerile de buget ce includ propunerile de cheltuieli prezentate de
ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor
sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale în cursul procesului bugetar
anual, dacă acestea nu sunt în concordanță cu strategia fiscal-bugetară și cu
metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, și în cazul în care
ordonatorii de credite nu aliniază propunerea lor de buget în intervalul de timp
specificat de Ministerul Finanțelor Publice, acesta este abilitat, după
negocieri, sub medierea prim-ministrului, să ajusteze unilateral propunerea de
buget, spre a fi inclusă în bugetul anual.
(4) Guvernul are obligația de a prezenta Parlamentului un buget anual care
să respecte principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, strategia
fiscal-bugetară și orice alte prevederi ale prezentei legi, iar prim-ministrul
și ministrul finanțelor publice vor semna o declarație ce atestă această
conformitate, declarație care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul
anual.
(5) În eventualitatea că Guvernul nu poate respecta condiția de conformitate
prevăzută la alin. (4), prim-ministrul și ministrul finanțelor publice vor
menționa în declarație abaterile, precum și măsurile și termenele până la care
Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilității fiscale, cu
regulile fiscale și cu strategia fiscal-bugetară.
(6) Consiliul fiscal va exprima o opinie cu privire la declarația menționată
la alin. (4), inclusiv mențiunile prevăzute la alin. (5).
Legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat,
pentru fiecare an, trebuie să fie armonizate cu strategia fiscal-bugetară și cu
prevederile prezentei legi și va include într-o anexă la raportul legii
bugetului de stat ținte fiscale ce cuprind:
a) ținte fiscale anuale ca valoare nominală și exprimate ca pondere în
produsul intern brut pentru anul bugetar următor și 2 ani ulteriori, referitoare
la: soldul bugetar, soldul bugetar primar, veniturile și cheltuielile totale,
cheltuielile bugetare primare pentru bugetul general consolidat;
b) informații privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii
Europene, și garanțiile guvernamentale, conform metodologiei Uniunii Europene;
c) fundamentarea țintelor stabilite, inclusiv prin prezentarea metodologiei
de calcul utilizate, și compararea acestora cu execuția ultimilor 2 ani;
d) prezentarea impactului financiar al schimbărilor legislative, precum și a
măsurilor de compensare a acestuia.
Raportul care însoțește legea bugetului de stat cuprinde și informații
detaliate referitoare la impactul cheltuielilor fiscale asupra veniturilor
bugetare.
Cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară prevăzut la art. 29
alin. (1) poate fi revizuit în următoarele situații:
a) modificarea sferei de cuprindere a bugetului general consolidat, caz în
care trebuie explicate motivele care au stat la baza acestei modificări și
prezentate informațiile prevăzute la art. 29 alin. (1), în format comparabil cu
noua structură a bugetului general consolidat;
b) înrăutățirea semnificativă a prognozei indicatorilor macroeconomici și a
celorlalte ipoteze care au fost utilizate la elaborarea strategiei
fiscal-bugetare;
c) schimbarea Guvernului, caz în care, la începerea mandatului unui nou
Guvern, acesta va face public dacă prin programul său de guvernare se încadrează
în ultima strategie fiscal-bugetară aprobată de către Parlament sau, în caz
contrar, Ministerul Finanțelor Publice va elabora proiectul unei noi strategii
fiscal-bugetare.
Sunt permise abateri de la regulile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a),
art. 26 alin. (4) și art. 29 alin. (1) lit. f), în cazul în care se
înregistrează revizuiri statistice ale produsului intern brut.
(1) La elaborarea și dezbaterea strategiei fiscal bugetare potrivit
prevederilor art. 26 alin. (1) și a legilor bugetare anuale nu pot fi aduse
modificări care să conducă la deteriorarea nivelului soldului bugetului general
consolidat prevăzut în strategia fiscal-bugetară anterioară, la creșterea
cheltuielilor și a plafoanelor de îndatorare și garantare sau orice alte
modificări care nu sunt în conformitate cu obiectivele prezentei legi și cu
regulile fiscale.
(2) Parlamentul poate restitui strategia fiscal-bugetară Guvernului, cu
comentarii și observații. În această situație, Guvernul va include și/sau va
răspunde în termen de 15 zile acestor comentarii, în consultare cu Consiliul
fiscal, și va depune strategia fiscal-bugetară revizuită. Dacă nici de această
dată Parlamentul nu este de acord cu strategia fiscal-bugetară propusă și nu
aprobă proiectul legii prevăzut la art. 26 alin. (2), prim-ministrul, cu avizul
Consiliului fiscal, va prezenta o proiecție finală a cadrului fiscal-bugetar,
luând în considerare observațiile Parlamentului, și, la propunerea Ministerului
Finanțelor Publice, va înainta proiectul legii bugetului de stat și proiectul
legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul următor.
(1) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare poate fi făcută de Parlament, la
propunerea Guvernului, cu excepția situației prevăzute la art. 33 lit. a). În
acest caz, actualizarea strategiei fiscal-bugetare se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(2) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare și a proiectelor legii bugetului
de stat și legii bugetului asigurărilor sociale de stat face obiectul analizei
și opiniei Consiliului fiscal.
(3) Strategia fiscal-bugetară revizuită trebuie să conțină o secțiune
distinctă care să evidențieze diferențele față de forma anterioară, împreună cu
explicarea acestora.
(1) În termen de 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat și a
legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va publica pe site-ul propriu
programarea financiară trimestrială a cheltuielilor bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, în clasificație
economică, pe baza programului trimestrial de colectare a veniturilor bugetare.
(2) În termen de 55 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va
publica pe site-ul propriu estimările trimestriale referitoare la cheltuielile
bugetelor locale, bugetelor instituțiilor autofinanțate și altor bugete
componente ale bugetului general consolidat care nu au fost menționate la alin.
(1), în clasificație economică.
(3) În acest scop, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat,
bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale vor
transmite Ministerului Finanțelor Publice propunerile de eșalonare trimestrială
a cheltuielilor, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat
și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al
României, Partea I. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale,
bugetelor instituțiilor autofinanțate și ai altor bugete componente ale
bugetului general consolidat vor transmite Ministerului Finanțelor Publice
propunerile de eșalonare trimestrială a cheltuielilor, în termen de 45 de zile
de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(4) Pe baza programării trimestriale a cheltuielilor și a programului
trimestrial de încasare a veniturilor bugetare, Ministerul Finanțelor Publice va
elabora, va aproba și va publica ținte trimestriale ale cheltuielilor,
veniturilor și deficitului bugetului general consolidat, precum și ținte
trimestriale pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat
pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale.
(1) Ministerul Finanțelor publică pe propria pagină de internet date
bugetare bazate pe contabilitatea de casă sau datele echivalente provenite din
contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă
nu sunt disponibile, cel puțin cu următoarea frecvență:
a) lunar și înainte de sfârșitul lunii următoare, pentru administrația
centrală și subsectoarele administrațiilor de securitate socială;
b) trimestrial și înainte de sfârșitul trimestrului următor, pentru
subsectorul administrației locale.
(2) Ministerul Finanțelor publică pe propria pagină de internet datele
privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, trimestrial,
după publicarea datelor de datorie publică de către Comisia Europeană
(Eurostat), pentru total administrație publică și detaliat pe subsectoarele
administrației publice.
(3) Institutul Național de Statistică publică, pe propria pagină de
internet, date trimestriale privind deficitul bugetar, pentru total
administrație publică și detaliat pe subsectoarele administrației publice în
termen de cel mult 10 zile de la publicarea datelor relevante de către Comisia
Europeană (Eurostat).
Ministerul Finanțelor Publice publică anual pe propria pagină de internet,
pentru toate subsectoarele administrației publice, informații relevante
referitoare la datoriile contingente cu impact potențial major asupra bugetelor
publice, inclusiv informații cu privire la garanțiile de stat, creditele
neperformante și pasivele care rezultă din funcționarea societăților publice,
inclusiv cuantumul pasivelor. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice publică
pe propria pagină de internet informații privind participațiile administrației
publice în capitalul societăților reglementate prin Legea societăților nr.
31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și companiilor
naționale.
Până la sfârșitul lunilor aprilie, iulie și octombrie ale fiecărui an,
Guvernul va prezenta public o evaluare a execuției bugetare trimestriale și
gradul de îndeplinire a țintelor trimestriale prevăzute la art. 37 alin. (4). În
cazul unor abateri de la țintele stabilite, Guvernul va prezenta și măsurile
avute în vedere pentru a corecta aceste dezechilibre prin reduceri de cheltuieli
sau măsuri de îmbunătățire a colectării veniturilor.
Evaluările execuției bugetare trimestriale și măsurile avute în vedere
pentru corectarea eventualelor abateri vor face obiectul analizei și evaluării
de către Consiliul fiscal.
Până la sfârșitul lunii iulie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor Publice
va publica pe site-ul propriu un raport semestrial cu privire la situația
economică și bugetară.
Raportul semestrial privind situația economică și bugetară va cuprinde, fără
a se limita la acestea, următoarele:
a) reanalizarea cadrului macroeconomic care a stat la baza bugetului anului
respectiv, precum și cele mai recente date cu privire la indicatorii
macroeconomici și va identifica tendințele și schimbările semnificative față de
cele estimate cu ocazia finalizării legii bugetului de stat și a legii bugetului
asigurărilor sociale de stat;
b) cuantificarea impactului eventualelor schimbări ale prognozei
macroeconomice asupra țintelor bugetare anuale și pe termen mediu și prezentarea
măsurilor care vor fi luate;
c) date cu privire la veniturile bugetului general consolidat, detaliat
pentru fiecare categorie de venit, precizându-se prognoza inițială, veniturile
colectate în primele 6 luni, precum și o prognoză actualizată pentru întregul
an;
d) date cu privire la cheltuielile bugetului general consolidat, detaliat în
clasificație economică și funcțională, pentru fiecare buget din componența
bugetului general consolidat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile
efectuate în primele 6 luni, precum și o prognoză actualizată pentru întregul
an;
e) date cu privire la cheltuielile bugetului de stat, detaliat în
clasificație economică, pentru fiecare ordonator principal de credite al
bugetului de stat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în
primele 6 luni, precum și o prognoză actualizată pentru întregul an;
f) date cu privire la soldul bugetar, atât pentru bugetul general consolidat
total și primar, cât și pentru fiecare buget din componența bugetului general
consolidat, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6
luni, precum și o prognoză actualizată pentru întregul an;
g) date cu privire la absorbția fondurilor primite de la Uniunea Europeană
și de la alți donatori, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în
primele 6 luni, precum și o prognoză actualizată pentru întregul an;
h) date cu privire la plățile restante ale bugetului general consolidat la
finele trimestrului I și estimări pentru semestrul I și pentru fiecare buget din
componența bugetului general consolidat;
i) date cu privire la finanțarea deficitului bugetar și nivelul datoriei
publice;
j) justificări pentru eventualele nerealizări ale previziunilor de venituri,
precizându-se măsurile luate și planificate pentru îmbunătățirea colectării.
(1) Informațiile cuprinse în raportul semestrial privind situația economică
și bugetară trebuie să ia în considerare, în măsura în care este posibil, toate
deciziile Guvernului, precum și toate celelalte situații care pot avea un efect
asupra perspectivelor fiscale și economice din anul respectiv.
(2) Datele și informațiile cuprinse în raportul semestrial privind situația
economică și bugetară trebuie să fie prezentate într-un format comparabil cu
cele din programul bugetar anual și cu cele din strategia fiscal-bugetară.
(1) Până la finele lunii martie a fiecărui an, prim-ministrul prezintă, în
ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, un raport cu privire la
situația economică și bugetară din anul precedent.
(2) Raportul anual privind situația economică și bugetară va cuprinde, fără
a se limita la acestea, atât informațiile prevăzute la art. 43, cât și
următoarele informații:
a) impactul măsurilor fiscale aprobate pe parcursul anului bugetar, ulterior
adoptării legii bugetare anuale, inclusiv cu privire la creșterea gradului de
conformare fiscală voluntară și la creșterea veniturilor fiscale;
b) impactul măsurilor bugetare aprobate pe parcursul anului bugetar,
ulterior adoptării legii bugetare anuale, asupra cadrului macroeconomic general,
evoluției produsului intern brut și asupra criteriilor de convergență
fiscal-bugetare.
În termen de cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului bugetar,
ministrul finanțelor prezintă în ședință comună a comisiilor de buget-finanțe
ale Camerei Deputaților și Senatului și publică pe site-ul propriu un raport cu
privire la execuția bugetară finală, care va include:
a) informații cu privire la rezultatele politicii bugetare în anul încheiat
și compararea acestor rezultate atât cu obiectivele și prioritățile strategice,
cât și cu țintele fiscale din strategia fiscal-bugetară și din bugetul anual;
b) analiza modului în care Guvernul a respectat principiile și regulile
fiscale prevăzute în prezenta lege și explicarea eventualelor abateri de la
acestea;
c) evaluarea politicii fiscal-bugetare din anul bugetar încheiat, precum și
a rezultatelor acesteia în conformitate cu obiectivul pe termen mediu prevăzut
de strategia fiscal-bugetară;
d) evaluarea eventualelor abateri de la obiectivul pe termen mediu ale
Guvernului și prezentarea măsurilor de încadrare a țintelor stabilite.
Raportul privind execuția bugetară finală va cuprinde date de execuție a
indicatorilor prevăzuți la art. 29 alin. (1), precum și o secțiune distinctă
care să evidențieze abaterile acestora față de strategia fiscal-bugetară și față
de bugetul anual inițial, precum și o explicație privind modificările
semnificative.
Raportul privind execuția bugetară finală cuprinde și un tabel de
corespondență detaliat privind indicatorii bugetari și cei aferenți datoriei
publice, care indică metodologia de tranziție între datele bazate pe
contabilitatea publică și datele bazate pe standardele Uniunii Europene.
Cu cel puțin 60 de zile înaintea organizării alegerilor parlamentare,
Guvernul va publica pe site-ul propriu un raport privind situația economică și
bugetară.
Raportul privind situația economică și bugetară la încheierea mandatului
Guvernului trebuie să conțină următoarele informații:
a) estimarea veniturilor, cheltuielilor și soldului bugetului general
consolidat pentru anul financiar curent, detaliate în clasificație economică și
pe bugete componente ale bugetului general consolidat;
b) prognoza indicatorilor macroeconomici și a altor ipoteze economice care
au stat la baza elaborării estimărilor prevăzute la lit. a);
c) analiza cu privire la riscurile, cuantificate acolo unde este posibil,
care pot avea un efect asupra perspectivelor bugetare, inclusiv orice alte
angajamente ale Guvernului care nu sunt incluse în prognozele fiscale, precum și
informații privind pierderile și plățile restante ale companiilor cu capital
majoritar de stat;
d) o declarație semnată de către prim-ministrul și ministrul finanțelor
publice, care să ateste că informațiile din raport reflectă cele mai bune
estimări la momentul respectiv și acestea sunt elaborate într-un mod realist, că
reflectă toate informațiile disponibile cu privire la perspectivele economice și
fiscale, cuprinde informațiile comunicate de către ordonatorii principali de
credite și respectă prevederile art. 50.
Informațiile cuprinse în raportul prevăzut la art. 49 trebuie să ia în
considerare toate deciziile Guvernului, precum și toate celelalte situații
cunoscute care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale și economice.
(1) Cu 60 de zile înaintea alegerilor generale, președinții partidelor
politice pot solicita prim-ministrului sau Consiliului fiscal calcularea
impactului financiar al politicilor propuse și anunțate public.
(2) O astfel de solicitare trebuie să fie exprimată în scris și să descrie
în detaliu politica propusă, oferind detalii relevante pentru calculul
impactului financiar.
(3) Solicitarea adresată prim-ministrului va fi transmisă direct
Ministerului Finanțelor Publice, ministerelor responsabile sau Consiliului
fiscal.
(4) Ministerul Finanțelor Publice și/sau ministerele de resort nu răspund
solicitărilor președinților partidelor politice dacă acestea nu au fost
transmise prin intermediul prim-ministrului.
(1) În termen de 30 de zile de la data solicitării, Ministerul Finanțelor
Publice și/sau ministerul de resort sau președintele Consiliului fiscal vor face
public impactul financiar al politicii respective, împreună cu ipotezele care au
stat la baza calculului acestuia, precum și metodologia de calcul pe baza
informațiilor aflate la dispoziția Ministerului Finanțelor Publice și/sau a
ministerelor de resort.
(2) În cazul în care Ministerul Finanțelor Publice și/sau ministerul de
resort sau Consiliul fiscal nu au dispus de informații suficiente sau nu au avut
suficient timp să pregătească și să publice impactul financiar respectiv, vor
anunța public acest lucru.
(1) Consiliul fiscal este o autoritate independentă, compusă din 5 membri cu
experiență în domeniul politicilor macroeconomice și bugetare, care sprijină
activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și
derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor
macroeconomice care stau la baza proiecțiilor bugetare și a politicilor
fiscal-bugetare pe termen mediu și lung. Membrii Consiliului fiscal își exercită
mandatul potrivit legii și nu solicită sau primesc instrucțiuni de la
autoritățile publice ori de la orice altă instituție sau organism public sau
privat.
(2) Consiliul fiscal are următoarele atribuții principale:
a) analiza și elaborarea de opinii și recomandări asupra prognozelor
macroeconomice și bugetare oficiale;
b) monitorizează respectarea și aplicarea regulilor fiscale prevăzute de
prezenta lege, inclusiv a celor referitoare la mecanismul de corecție și
circumstanțele extraordinare;
c) analiza și elaborarea de opinii și recomandări asupra strategiei
fiscal-bugetare, precum și evaluarea conformității acesteia cu principiile și
regulile fiscale prevăzute de lege;
c1) îndeplinește sarcinile stabilite în responsabilitatea
instituțiilor fiscale independente în conformitate cu art. 11, art. 15 alin. (3)
și art. 23 din Regulamentul (UE) 2024/1.263 și cu art. 3 alin. (5) din
Regulamentul (CE) nr. 1.467/97 al Consiliului, cu modificările și completările
ulterioare;
c2) evaluează consecvența, coerența și eficacitatea cadrului
bugetar național;
d) evaluarea performanțelor fiscal-bugetare ale Guvernului în raport cu
obiectivele fiscale și prioritățile strategice specificate în strategia
fiscal-bugetară, precum și cu principiile și regulile fiscale prevăzute de lege,
prin:
- analiza și elaborarea de opinii și recomandări cu privire la evaluarea
trimestrială elaborată de către Guvern cu privire la execuția bugetară, asupra
gradului de îndeplinire a țintelor trimestriale, precum și asupra măsurilor
avute în vedere de către Guvern pentru corectarea eventualelor abateri;
- analiza și elaborarea de opinii și recomandări cu privire la raportul
semestrial privind situația economică și bugetară;
- analiza și elaborarea de opinii și recomandări cu privire la raportul
final privind situația economică și bugetară;
- analiza și elaborarea de opinii și recomandări cu privire la raportul
privind situația economică și bugetară la încheierea mandatului Guvernului;
e) analiza și elaborarea de opinii și recomandări, atât înainte de aprobarea
de către Guvern, cât și înainte de transmiterea către Parlament, asupra legilor
bugetare anuale, a rectificărilor bugetare, precum și asupra altor inițiative
legislative care pot avea un impact asupra volumului cheltuielilor bugetare,
precum și evaluarea conformității acestora cu principiile și regulile fiscale
prevăzute de prezenta lege;
f) pregătirea estimărilor și emiterea de opinii atât cu privire la impactul
bugetar al proiectelor de acte normative, altele decât cele menționate la lit.
e), cât și cu privire la amendamentele făcute la legile bugetare anuale pe
parcursul dezbaterilor parlamentare;
g) oferirea de informații aflate în competențele sale, în urma solicitării
scrise, Președintelui României, președinților celor două Camere ale
Parlamentului, președintelui Curții de Conturi, guvernatorului Băncii Naționale
a României și comisiilor parlamentare;
h) informarea comisiilor de buget-finanțe ale Parlamentului României sau a
Guvernului cu privire la eventuale inițiative legislative care să promoveze
menținerea disciplinei fiscale și a transparenței procesului bugetar.
h1) participarea la audieri și discuții periodice în cadrul
Parlamentului, dacă este invitat;
i) realizează o evaluare ex post, începând cu bugetul anului 2024, a
analizei cheltuielilor efectuate de Ministerul Finanțelor și ordonatorii
principali de credite conform strategiei multianuale prevăzute la art. 311
alin. (3) lit. a) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările
ulterioare. În scopul îndeplinirii acestei noi atribuții, Consiliului fiscal i
se vor asigura toate resursele necesare.
(3) Opiniile, prognozele, analizele și recomandările Consiliului fiscal se
publică pe pagina de internet a acestuia. Consiliul fiscal poate comunica public
în legătură cu acestea și prin alte mijloace.
(4) Opiniile și recomandările Consiliului fiscal vor fi analizate de către
Guvern și Parlament la elaborarea strategiei fiscal-bugetare, a legilor bugetare
anuale, precum și la elaborarea altor măsuri determinate de aplicarea prezentei
legi și, respectiv, la însușirea/aprobarea acestora.
(5) În cazul în care Consiliul fiscal constată, potrivit prevederilor art.
61 alin. (2), o tendință părtinitoare semnificativă care afectează previziunile
macroeconomice pe o perioadă de cel puțin 4 ani consecutivi, Guvernul ia
măsurile necesare și le face publice.
(6) Autoritățile și instituțiile publice care inițiază și aprobă proiecte de
acte normative sau care elaborează alte documente referitoare la politica
fiscal-bugetară acționează potrivit opiniilor sau recomandărilor Consiliului
fiscal emise și publicate în contextul îndeplinirii atribuțiilor stabilite la
alin. (2) sau expun diferențele de opinie. Explicațiile sunt făcute publice și
prezentate în termen de două luni de la data publicării evaluărilor, opiniilor
sau recomandărilor Consiliului fiscal la care se referă.
(1) Consiliul fiscal poate solicita de la orice instituție sau autoritate
publică informații, documente sau date relevante pentru a-și îndeplini
atribuțiile și responsabilitățile prevăzute de prezenta lege.
(2) Consiliul fiscal poate solicita informații, documente sau date relevante
pentru îndeplinirea atribuțiilor și responsabilităților sale, în orice format
sau nivel de detaliere, de la entitatea care gestionează astfel de informații
sau este responsabilă pentru prelucrarea acestora. Entitatea respectivă va
transmite informațiile/documentele/datele solicitate, în forma solicitată, în
termen de 10 zile de la solicitarea lor de către Consiliul fiscal. Prin
excepție, în cazul solicitărilor privind legile bugetare anuale, rectificările
bugetare sau strategia fiscal-bugetară, termenul de transmitere este de maximum
3 zile lucrătoare.
(3) Dacă informațiile solicitate nu sunt disponibile sau nu pot fi transmise
în termenul prevăzut la alin. (2), entitatea respectivă va informa în scris
Consiliul fiscal asupra acestui fapt.
(4) Dacă entitatea care are obligația să comunice
informațiile/documentele/datele solicitate de către Consiliul fiscal nu face
acest lucru în termenul prevăzut la alin. (2), Consiliul fiscal poate solicita
informațiile respective Ministerului Finanțelor Publice. Ministerul Finanțelor
Publice va transmite informațiile solicitate în termen de 7 zile de la data
solicitării sau va informa în scris Consiliul fiscal dacă respectivele
informații nu sunt disponibile.
(5) Dacă entitatea care are obligația să furnizeze
informațiile/documentele/datele solicitate de către Consiliul fiscal nu face
acest lucru în termenele prevăzute la alin. (2) și (4), Consiliul fiscal va face
public acest lucru.
(6) Solicitările Consiliului fiscal către entitatea care are obligația să
furnizeze datele solicitate pot fi făcute și sub forma unui document cu
semnătură electronică, acolo unde există un acord în acest sens.
(7) Nicio persoană acționând în numele unei entități care are obligația să
furnizeze informații Consiliului fiscal nu va fi dezavantajată pentru că a
comunicat Consiliului fiscal datele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor și
responsabilităților acestuia, sub condiția ca regulile cu privire la tratamentul
informațiilor confidențiale prevăzute la alin. (2) să fi fost respectate.
(1) Membrii Consiliului fiscal sunt numiți prin hotărâre de către Parlament,
pentru o perioadă de 9 ani. Membrii Consiliului fiscal nu pot fi realeși la
finalizarea mandatului. Dacă mandatul unui membru al Consiliului fiscal a
încetat după o perioadă de 3 ani, acesta poate fi reales o singură dată.
(2) Academia Română, Banca Națională a României, Academia de Studii
Economice București, Institutul Bancar Român și Asociația Română a Băncilor vor
nominaliza fiecare o singură persoană pentru a face parte din Consiliul fiscal.
(3) Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal sunt
audiate de către comisiile de buget-finanțe ale Parlamentului și vor fi votate
de către Parlament. În situația în care persoanele nominalizate potrivit alin.
(2) nu întrunesc voturile necesare, entitățile menționate vor face alte
nominalizări, în termen de 15 zile.
(4) Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal trebuie
să facă dovada integrității comportamentale și fiscale neavând înscrise date în
cazierul fiscal sau judiciar, să fie cetățeni români cu drept de vot, să aibă
studii universitare în domeniul economic, să aibă o bună reputație, competență
și experiență profesională în domeniul politicilor macroeconomice, finanțelor
publice sau managementului bugetar public și o vechime în specialitate de
minimum 10 ani.
(5) Nu poate fi nominalizată pentru a face parte din Consiliul fiscal
persoana:
a) care cu 4 ani înainte de nominalizare a deținut o funcție de demnitate
publică în cadrul Guvernului;
b) care cu 4 ani înainte de nominalizare a fost membru al Parlamentului
României sau al Parlamentului European ori a deținut o funcție de conducere în
cadrul unui partid politic;
c) al/a cărei soț/soție, părinți, copii, frați/surori, alte rude sau afini,
până la gradul al IV-lea inclusiv, dețin o funcție de demnitate publică în
cadrul Guvernului, au calitatea de membru al Parlamentului României sau al
Parlamentului European ori dețin o funcție de conducere în cadrul unui partid
politic.
(6) Pe perioada mandatului, membrii Consiliului fiscal:
a) nu pot accepta o funcție de demnitate publică în cadrul Guvernului sau o
funcție asimilată și nu pot deveni membri ai Parlamentului României ori ai
Parlamentului European sau deține o funcție de conducere în cadrul unui partid
politic;
b) nu pot fi soți și nici rude ori afini, până la gradul al doilea inclusiv,
cu persoane care dețin o funcție în cadrul Guvernului sau o funcție asimilată,
au calitatea de membru al Parlamentului României ori al Parlamentului European
sau dețin o funcție de conducere în cadrul unui partid politic;
c) nu pot fi funcționari publici;
d) nu pot fi membri în consiliile de administrație, directori executivi,
cenzori sau auditori ai companiilor naționale sau societăților cu capital
majoritar de stat.
(7) Membrii Consiliului fiscal au obligația să notifice de îndată, în scris,
comisiilor de buget-finanțe ale Parlamentului apariția oricăreia dintre
situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6) și să întreprindă
demersurile necesare pentru încetarea stării de incompatibilitate, în termen de
10 zile de la apariția acesteia.
(8) Dacă membrii Consiliului fiscal aflați în oricare dintre situațiile de
incompatibilitate prevăzute la alin. (6) nu își îndeplinesc obligațiile
prevăzute la alin. (7), comisiile de buget-finanțe ale Parlamentului vor stabili
incompatibilitatea acestora.
(9) Dacă membrii Consiliului fiscal aflați în oricare dintre situațiile de
incompatibilitate prevăzute la alin. (6) fac dovada încetării acesteia în
termenul prevăzut la alin. (7), comisiile de buget-finanțe ale Parlamentului nu
vor stabili incompatibilitatea acestora.
(10) Dacă un membru al Consiliului fiscal își încetează mandatul înaintea
termenului prevăzut la alin. (1), entitatea corespunzătoare conform prevederilor
alin. (2) va propune comisiilor de buget-finanțe ale Parlamentului, în termen de
15 zile, o nouă nominalizare pentru restul mandatului.
(1) Președintele și vicepreședintele Consiliului fiscal vor fi aleși de
către membrii consiliului prin vot secret, cu majoritatea simplă a acestora.
(2) Președintele Consiliului fiscal are următoarele atribuții:
a) conduce consiliul;
b) convoacă reuniunile consiliului;
c) este reprezentantul de drept al consiliului;
d) aprobă publicarea analizelor/studiilor/opiniilor și recomandărilor
elaborate de consiliu, conform atribuțiilor și responsabilităților acestuia, în
urma însușirii acestora de către membrii consiliului prin vot;
e) coordonează secretariatul consiliului.
(3) Președintele Consiliului fiscal va răspunde în fața Parlamentului
României pentru corectitudinea și acuratețea analizelor/studiilor/opiniilor și
recomandărilor elaborate de Consiliul fiscal, conform atribuțiilor și
responsabilităților acestuia.
(4) Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului fiscal va fi
adoptat de către acesta prin vot unanim.
(5) Consiliul fiscal se întrunește în prezența majorității membrilor săi,
incluzând președintele sau, în absența acestuia, vicepreședintele. Deciziile vor
fi adoptate cu majoritatea simplă a celor prezenți.
Președintele Consiliului fiscal va primi o indemnizație lunară la nivelul
celei de secretar de stat, iar vicepreședintele, la nivelul celei de subsecretar
de stat. Ceilalți membri ai Consiliului fiscal au dreptul la o indemnizație de
90% din indemnizația vicepreședintelui și se acordă în cazul în care
președintele constată că s-au îndeplinit sarcinile stabilite în cadrul
consiliului. Indemnizațiile vor fi suportate din bugetul Consiliului fiscal.
(1) Calitatea de membru al Consiliului fiscal încetează în următoarele
situații:
a) la expirarea mandatului pentru care a fost numit, în condițiile art. 55
alin. (1);
b) prin demisie;
c) prin revocare de către plenul Parlamentului, în următoarele situații:
- la stabilirea stării de incompatibilitate în conformitate cu prevederile
art. 55 alin. (6);
- când împotriva unui membru al Consiliului fiscal a fost pronunțată o
condamnare penală cu pedeapsă privativă de libertate, rămasă definitivă;
d) prin înlocuire, în cazul imposibilității definitive de exercitare a
mandatului. Se consideră imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului
orice împrejurare care creează o indisponibilizare cu o durată mai mare de 90 de
zile calendaristice;
e) prin deces.
(2) Demisia va fi comunicată în scris președinților comisiilor de
buget-finanțe ale Parlamentului.
(1) Activitatea Consiliului fiscal este asistată de un Secretariat tehnic,
organizat în cadrul Academiei Române.
(2) Regulamentul de organizare și funcționare și organigrama Secretariatului
tehnic al Consiliului fiscal vor fi stabilite de către membrii consiliului.
(1) Consiliul fiscal își va stabili propriul buget, care va reprezenta o
anexă la bugetul Academiei Române.
(2) Bugetul necesar funcționării până la sfârșitul primului an calendaristic
va fi asigurat prin alocări din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția
Guvernului.
(3) Secretariatul tehnic al Consiliului fiscal nu poate depăși un număr de
20 de posturi. Drepturile salariale ale personalului din Secretariatul tehnic se
stabilesc prin asimilare cu drepturile salariale ale personalului din cadrul
Ministerului Finanțelor.
(4) Managementul financiar al Consiliului fiscal va fi auditat de Curtea de
Conturi a României.
(1) O dată la fiecare 4 ani Consiliul fiscal face obiectul unor evaluări
externe efectuate de evaluatori independenți, care pot fi experți individuali
sau instituții cu experiență în domeniul de activitate al acestuia.
(2) Finanțarea evaluărilor precizate la alin. (1) se face prin bugetul
Consiliului fiscal, sens în care acesta poate accesa facilități de finanțare
oferite de Uniunea Europeană sau de alte organisme naționale sau internaționale.
(3) Prima evaluare conform alin. (1) are loc până la sfârșitul anului 2027.
(1) Până la sfârșitul lunii iunie a fiecărui an, Consiliul fiscal va elabora
și va publica un raport anual.
(2) Raportul anual al Consiliului fiscal conține o analiză cu privire la
derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent față de cea aprobată prin
strategia fiscal-bugetară și bugetul anual și include, fără a se limita la
acestea:
a) evaluarea ex post, obiectivă și cuprinzătoare a prognozelor
macroeconomice și bugetare, anuale și multianuale, cuprinse în strategia
fiscal-bugetară și în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul
raportului, inclusiv semnalarea, dacă este cazul, a unei tendințe părtinitoare
semnificative care afectează previziunile macroeconomice pe o perioadă de cel
puțin 4 ani consecutivi;
b) evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor stabiliți prin
strategia fiscal-bugetară și prin bugetul anual din anul bugetar care face
obiectul raportului;
c) evaluarea performanței Guvernului și a modului cum au fost respectate
principiile și regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent;
c1) evaluarea ex post a analizei cheltuielilor publice derulate
conform prevederilor art. 311 din Legea nr. 500/2002, cu modificările
și completările ulterioare;
d) opiniile și recomandările Consiliului fiscal în vederea îmbunătățirii
politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile
și regulile prevăzute de prezenta lege.
Responsabilitățile Guvernului:
a) asigură că Programul de guvernare este sustenabil din punct de vedere
fiscal și conform prevederilor prezentei legi;
b) gestionează finanțele publice și resursele publice într-o manieră
conformă cu prezenta lege, respectând principiile, obiectivele responsabilității
fiscale și ale regulilor fiscale, și asigură îndeplinirea strategiei
fiscal-bugetare, inclusiv prin propunerea de bugete anuale, cu respectarea
prezentei legi și a strategiei fiscal-bugetare;
c) exercitarea tuturor atribuțiilor într-o manieră care să asigure
respectarea prezentei legi și a strategiei fiscal-bugetare, inclusiv prin
emiterea de acte normative în conformitate cu prezenta lege.
Responsabilitățile Ministerului Finanțelor Publice:
a) monitorizează aplicarea prevederilor prezentei legi privind strategia
fiscal-bugetară și sesizează Guvernul cu privire la orice abatere constatată;
b) întocmește raportările prevăzute de prezenta lege;
c) întocmește proiectul strategiei fiscal-bugetare;
d) gestionează procesul bugetar anual, pentru a asigura respectarea
prezentei legi;
e) monitorizează rezultatele financiare și cele asociate acestora
înregistrate de autoritățile publice centrale și locale în raport cu prevederile
prezentei legi;
f) emite norme, ordine, instrucțiuni sau notificări pentru aplicarea
prevederilor prezentei legi.
Responsabilitățile ordonatorilor principali de credite:
a) fiecare ordonator principal de credite se va asigura că toate deciziile
ce intră în sfera prerogativelor lui sunt luate în conformitate cu prevederile
prezentei legi, inclusiv în conformitate cu principiile responsabilității
fiscale, cu regulile fiscale și cu strategia fiscal-bugetară;
b) monitorizează performanțele financiare și nefinanciare ale entităților
aflate în coordonare, pentru a se asigura că performanțele sunt conforme
prevederilor prezentei legi;
c) furnizează Ministerului Finanțelor Publice, în formatul și în termenul
solicitate de acesta, informațiile necesare pentru elaborarea strategiei
fiscal-bugetare și răspund pentru corectitudinea informațiilor furnizate;
d) furnizează Ministerului Finanțelor Publice, în formatul și în termenul
solicitate de acesta, informațiile necesare pentru elaborarea rapoartelor
prevăzute de prezenta lege, precum și orice alte informații cu privire la
decizii și/sau situații care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale și
economice și răspund pentru informațiile furnizate.
Încălcarea prevederilor prezentei legi de către membrii Guvernului atrage
răspunderea politică solidară cu ceilalți membri, în conformitate cu prevederile
Constituției României, republicată, și ale Legii nr. 115/1999 privind
responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare.
(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale și
conducătorii instituțiilor sau autorităților publice au obligația de a furniza
Ministerului Finanțelor Publice și/sau Consiliului fiscal, în formatul și în
termenele solicitate de acesta, informațiile necesare aplicării prezentei legi.
(2) Nerespectarea dispozițiilor alin. (1) constituie contravenție și se
sancționează cu amendă de 5.000 lei.
(1) Ordonatorii de credite bugetare și conducătorii companiilor cu capital
majoritar de stat ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat au
obligația să respecte obiectivele responsabilității fiscale și regulile fiscale
prevăzute la art. 5-18, 21, 23-25 și 30, plafoanele de cheltuieli și
împrumuturi, precum și țintele soldului bugetar specificate la art. 31. Orice
încălcare a acestor prevederi duce la luarea uneia sau a mai multora dintre
următoarele măsuri:
a) prezentarea în Guvern sau, după caz, la organele deliberative ale
autorităților publice locale a unui program de reducere a cheltuielilor ori
restructurarea și, după caz, fuziunea unor instituții publice;
b) interdicția emiterii de garanții, precum și contractarea sau tragerea de
împrumuturi, până la redresarea situației financiare și încadrarea în
indicatorii aprobați;
c) interzicerea majorării în anul bugetar următor a plafoanelor de
cheltuieli și împrumuturi, ca urmare a depășirilor angajamentelor bugetare din
anul curent;
d) autoritățile locale, instituțiile publice autofinanțate și entitățile
economice cu capital majoritar de stat ale căror bugete fac parte din bugetul
general consolidat vor compensa deficitele din anii anteriori prin excedente
înregistrate în anul bugetar următor.
(2) Consiliul fiscal va evalua prin rapoartele anuale respectarea
prevederilor prezentei legi, făcând publice constatările acestora.
Constituie contravenție și se sancționează conform prevederilor art. 69
angajarea sau plata de cheltuieli peste plafoanele trimestriale stabilite și
orice încheiere de angajamente legale prin care să oblige statul sau
autoritățile locale la efectuarea unor cheltuieli peste nivelul aprobat în
condițiile dispozițiilor prezentei legi.
(1) Nerespectarea prevederilor art. 16, art. 18 alin. (4), art. 24 și art.
30 alin. (1) constituie contravenție și se sancționează, în funcție de gradul de
vinovăție a persoanelor responsabile, cu amendă între 2.000 lei și 20.000 lei și
recuperarea prejudiciului, după caz. Pe perioada cercetării administrative,
persoanele responsabile sunt suspendate din funcție.
(2) Constatarea contravențiilor pentru nerespectarea prevederilor art. 16 și
24, precum și aplicarea amenzii se fac de către organele de control ale Curții
de Conturi a României.
(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru
nerespectarea prevederilor art. 18 alin. (4) și ale art. 30 alin. (1) se fac de
către persoanele împuternicite prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(4) După rămânerea definitivă a sancțiunii contravenționale, aceasta se
publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
Contravențiilor prevăzute la art. 68 și 69 le sunt aplicabile prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și
completările ulterioare.
Verificarea respectării prevederilor prezentei legi se efectuează și de
către Curtea de Conturi a României, conform competențelor și atribuțiilor
acesteia, stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea
și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, aplicând sancțiunile prevăzute de această lege și de celelalte acte
normative în vigoare din domeniul finanțelor publice.
(1) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
legi*), entitățile prevăzute la art. 55 alin. (2) vor transmite comisiilor de
buget-finanțe ale Parlamentului nominalizările pentru persoanele care vor face
parte din Consiliul fiscal.
*) Legea nr. 69/2010 a intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 20 aprilie 2010.
(2) În termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea nominalizărilor
conform prevederilor alin. (1), comisiile de buget-finanțe ale Parlamentului vor
organiza audierile persoanelor nominalizate în urma votului din plenul
Parlamentului, iar președinții comisiilor de buget-finanțe vor transmite
președintelui Academiei Române lista persoanelor desemnate care vor face parte
din Consiliul fiscal.